Sari la conținut

Corupția în Samoa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aspecte privind integritatea publică
 Samoa

Drapelul statului Samoa

Nivel de risc (FMI) Moderat
Percepție publică (2021) 50% considerau corupția o problemă (vs. 61% medie regională)
Caracteristici principale
  • Progrese constante în transparență
  • Performanțe peste media regională din Pacific
  • Utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice rămâne o provocare

Sursă date: FMI (2025)[1]

Corupția în Samoa descrie prevenirea și apariția corupției în Samoa. Samoa a făcut progrese în combaterea corupției, existând eforturi continue de consolidare a transparenței și guvernanței. Conform Fondului Monetar Internațional, amenințarea reprezentată de corupție și luarea de mită în această țară este considerată moderată. În 2021, 50% dintre samoani considerau corupția o problemă semnificativă — o cifră vizibil mai mică decât media regională de 61%. Țara a avut performanțe bune în ceea ce privește îmbunătățirea transparenței, însă provocările persistă, așa cum o demonstrează problema recurentă a utilizării necorespunzătoare a fondurilor publice.[1]

Cazuri de corupție

[modificare | modificare sursă]

Deși percepția asupra corupției și indicatorii de guvernanță s-au îmbunătățit în ultimele decenii, Samoa se confruntă în continuare cu problema corupției, în special în sectorul public. Acest lucru este evident în cazurile de utilizare necorespunzătoare a fondurilor publice din cadrul agențiilor guvernamentale responsabile de proiectele de infrastructură și dezvoltare. Biroul Controlorului și Auditorului General din Samoa a descoperit discrepanțe semnificative în alocările bugetare, scoțând la iveală cazuri în care fondurile destinate serviciilor publice au fost fie delapidate, fie reorientate. Un caz notabil, „scandalul tăierii ierbii”, a expus o utilizare abuzivă tulburătoare a contractelor guvernamentale. Anchetatorii au constatat că antreprenorii angajați pentru întreținerea de rutină a marginilor de drum, cum ar fi cosirea ierbii, au continuat să primească plăți timp de mai multe luni, deși nu își îndepliniseră obligațiile.[2]

În octombrie 2024, Samoa Observer a raportat un caz specific de corupție în districtul Fa'asaleleaga⁠(d) Nr. 2, unde 175.000 $ din fondurile publice alocate pentru proiecte de dezvoltare ar fi fost delapidați. Avizul juridic al Procurorului General transmis Ministerului Finanțelor a încadrat dispariția acestor fonduri drept o posibilă infracțiune de furt, subliniind necesitatea unei anchete polițienești și a tragerii la răspundere.[3] Raportul a menționat, de asemenea, lipsa de transparență privind constatările Ministerului Finanțelor și justețea unei posibile penalizări a întregului consiliu raional, în condițiile în care anumite persoane specifice purtau responsabilitatea.[3]

Freedom House a identificat, de asemenea, cazuri notabile de mare corupție, cum ar fi cel din 2014, când cinci funcționari de rang înalt din cadrul Ministerului Educației au fost puși sub acuzare pentru furt.[4] Organizația a citat, de asemenea, o anchetă parlamentară care a descoperit lipsă de onestitate în rândul personalului ministerului de venituri în colectarea taxelor, sugerând o posibilă delapidare de fonduri. Raportul a menționat și cazul în care a fost implicat ministrul finanțelor, care ar fi folosit fonduri publice pentru achiziționarea unui vehicul de lux în scop personal, fapt ce a dus la demisia acestuia.[4]

Alegerea în 2021 a lui Fiamē Naomi Mata’afa, care a devenit prima femeie prim-ministru din istoria țării, a fost, de asemenea, umbrită de acuzații de corupție. Candidând pe o platformă anticorupție, Mataʻafa a criticat deschis conducerea fostului său partid, care dominase politica din Samoa timp de peste două decenii, acuzându-l de practici corupte înrădăcinate. Ea a afirmat că predecesorul și adversarul său politic, Tuilaepa Sailele Malielegaoi⁠(d), împreună cu mai mulți parlamentari, au încercat să manipuleze sistemul judiciar al țării în scopuri politice.[5]

Controlul corupției

[modificare | modificare sursă]

Samoa a aderat la Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC) în 2018 și s-a angajat să combată corupția prin reforme legale și instituționale. Măsurile specifice adoptate pentru abordarea problemei includ adoptarea Legii privind infracțiunile din 2013 (Crimes Act 2013), care incriminează diferite forme de corupție, cum ar fi mituirea funcționarilor publici, a magistraților, a miniștrilor, a membrilor Parlamentului și a agenților de aplicare a legii.[6]

Cadrul juridic din Samoa pentru combaterea corupției include, de asemenea, legislații cheie, cum ar fi Legea privind extrădarea din 1974 (amendată în 1994). Această lege permite cooperarea internațională în anchetele penale și extrădarea persoanelor acuzate de infracțiuni legate de corupție.[6] În plus, Legea privind produsul infracțiunii din 2007 (Proceeds of Crime Act 2007) incriminează în mod specific activitățile de spălare a banilor, asociate adesea cu practicile corupte. În completarea acestor legi vine Legea privind asistența judiciară reciprocă în materie penală din 2007, care stabilește procedurile și cadrele pentru furnizarea și primirea de asistență juridică reciprocă în materie penală, inclusiv schimbul de probe și facilitarea cererilor de extrădare.[6]

Samoa a introdus, de asemenea, Politica și Strategia Națională Anticorupție 2023-2028. Lansată în iunie 2024, aceasta își propune să stabilească o cultură anticorupție în întreaga națiune, cuprinzând sectorul public, sectorul privat și organizațiile societății civile.[7] Strategia abordează și atenuează în mod sistematic riscurile și impactul corupției prin consolidarea mecanismelor anticorupție, îmbunătățirea prevenirii și a răspunsului, precum și prin promovarea transparenței.[8]

Mecanismele instituționale care ajută Samoa să investigheze și să urmărească penal practicile corupte includ Comisia pentru Funcția Publică, ce coordonează eforturile anticorupție. Această agenție a elaborat, de asemenea, Politica Națională Anticorupție. De asemenea, există Biroul de Audit din Samoa, care auditează finanțele sectorului public și raportează neregulile către Parlament. Ca parte a angajamentului său față de UNCAC, Samoa se află, de asemenea, în proces de înființare a unei Comisii de Integritate pentru a-și sprijini eforturile anticorupție.[7]

Măsurile anticorupție au permis statului Samoa să facă unele progrese în performanța sa. În 2021, incidența cazurilor raportate de mituire în rândul alegătorilor a fost de 11%, în timp ce cazurile legate de serviciile publice s-au situat la 17%. Aceste cifre reprezintă aproximativ jumătate din mediile regionale (26% și, respectiv, 32%).[1] Autoritățile au raportat, de asemenea, că Samoa este mai puțin vulnerabilă la corupția provenită din forțe externe, deoarece este mai puțin probabil să fie utilizată ca nod de tranzit, având o infrastructură de transport maritim și logistică mai puțin atractivă.[9] Indicatorii Mondiali de Guvernanță din 2022 au arătat că Samoa deține un control mai bun asupra corupției în comparație cu vecinii săi din Pacific, cu excepția Samoei Americane și a Tuvalului.[10]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 3 IMF Asia and Pacific Department (2025). Samoa: Selected Issues. International Monetary Fund. ISBN 9979-8-229-00063-5. p. 10
  2. ↑ “Abuse of public funds in grass cutting scams” (2024). Samoa Observer. https://www.samoaobserver.ws/category/editorial/107951.
  3. 1 2 Sanerivi, Sialai (2025). “AG denies re-referral of Faasaleleaga No. 2”. Samoa Observer. https://www.samoaobserver.ws/category/samoa/113939
  4. 1 2 Freedom House (2015). Freedom in the World – Samoa. RefWorld. https://www.refworld.org/reference/annualreport/freehou/2015/en/106865
  5. ↑ Associated Press (2021). Samoa’s 1st Female PM TakesOffice After Constitutional Crisis. VOA. https://www.voanews.com/a/east-asia-pacific_samoas-1st-female-pm-takes-office-after-constitution-crisis/6208765.html.
  6. 1 2 3 UNODC (n.d.). Country Review Report of Samoa. United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC). P. 51
  7. 1 2 UNDP (2024). Samoa marks anti-corruption milestone with launch of first Policy. United Nations Development Programme. https://www.undp.org/samoa/press-releases/samoa-marks-anti-corruption-milestone-launch-first-policy#:~:text=The%20establishment%20of%20an%20Integrity,Photo%3A%20PSC
  8. ↑ Samoa Integrity Organisations Network (n.d.). Samoa National Anti-Corruption Policy & Strategy 2023-2028. UNDP. https://www.undp.org/sites/g/files/zskgke326/files/2024-07/national_anti-corruption_policy_final.pdf.
  9. ↑ IMF Asia and Pacific Department, p. 10.9 Integrity and anti-corruption in Samoa. Samoa Observer. https://www.samoaobserver.ws/category/columns/104164
  10. ↑ Walton, Grant, Hushang, Husnia, and Carter, George (2023). Fast or slow?
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corupția_în_Samoa&oldid=17934912