Corupția în Honduras
|
| |
| Scor obținut | 22 / 100 |
|---|---|
| Loc global | 157 / 182 |
| Poziție regională | Printre cele mai scăzute din America |
| Organizație | Transparency International |
| Vulnerabilități principale | |
| |
|
Sursă date: Transparency International (2025) | |
| Parte dintr-o serie despre |
| Corupție |
|---|
 |
Corupția în Honduras este o problemă gravă, care afectează diverse aspecte ale guvernanței și ale societății honduriene. Din cele 182 de națiuni incluse în Indicele de percepție a corupției din 2025 al Transparency International, țara s-a clasat pe locul 157, fiind una dintre țările cu cele mai slabe performanțe din America. A devansat doar Haiti, Nicaragua și Venezuela.[1] Corupția este unul dintre factorii care, alături de infracțiunile legate de droguri și sărăcie, consolidează și perpetuează fragilitatea statului de drept în această țară.[2]
Context
[modificare | modificare sursă]În Honduras, corupția are rădăcini istorice profunde și este, prin urmare, înrădăcinată în societate. Ea nu mai este caracterizată de faptele nelegiuite ale unor făptuitori individuali. De-a lungul anilor, a apărut un sistem de operare al rețelelor cleptocratice, care domină sferele politice, sociale și economice ale țării. Aceste rețele au luat forme transsectoriale și transnaționale. Astăzi, corupția nu mai este comisă doar pentru un câștig individual, ci la o scară ce seamănă cu o birocrație, de care beneficiază un număr mare de membri.[3]
Unul dintre cele mai grave tipuri de corupție din Honduras implică deturnarea fondurilor destinate prestării de servicii publice esențiale. Fondurile publice pierdute din cauza corupției în 2018 s-au ridicat la peste 2 miliarde de dolari, reprezentând 12,5% din PIB-ul Hondurasului.[2] Printre cazurile notabile se numără cel de delapidare a 300 de milioane de dolari din sistemul public de sănătate. Consiliul Național Anticorupție a constatat că, din 2014 până în 2016, o organizație a societății civile a redirecționat 300 de milioane de dolari din sistemul public de sănătate către companii private. Fondurile au fost apoi utilizate pentru a finanța campanii politice, cum ar fi campania prezidențială a lui Hernández din 2013.[4]
În 2019, 176 de politicieni și o serie de organizații neguvernamentale (ONG-uri) au fost, de asemenea, urmăriți penal pentru delapidare. Cazurile au implicat o rețea coruptă de organizații nonprofit care a obținut peste 70 de milioane de dolari din fondurile publice în ultimul deceniu. Din nou, mai multe dintre aceste organizații au redirecționat fondurile către politicieni și către campanii lansate pentru a influența rezultatul alegerilor din Honduras.[5]
Până în octombrie 2023, procurorii au trimis în judecată doi foști președinți conservatori pentru redirecționarea a 12 milioane de dolari din fondurile publice pentru a-și finanța campaniile politice. Aceștia au fost Juan Orlando Hernández(d) și predecesorul său, Porfirio Lobo(d). Primul a fost, de asemenea, extrădat în Statele Unite în 2022 sub acuzația de trafic de droguri.[6] La fel ca în cazul scandalului de delapidare anterior, și acest caz a implicat o rețea de corupție formată din organizații create între 2010 și 2013. Soția lui Lobo, fosta primă doamnă Rosa Elena Bonilla(d), a fost condamnată în 2019 pentru delapidarea a aproximativ 600.000 de dolari în timpul mandatului soțului ei. Acuzațiile de corupție împotriva ei au fost formulate inițial de misiunea anticorupție a Organizației Statelor Americane.[7]
Narco-stat
[modificare | modificare sursă]Creșterea puterii și influenței organizațiilor criminale, în special a traficanților de droguri, contribuie la perpetuarea corupției sistemice în Honduras. Țara face parte din principala rută de tranzit a drogurilor din America de Sud destinate vânzării pe piața din SUA. Ea este descrisă deja ca fiind un narco-stat critic, deoarece aproape toate instituțiile importante de guvernanță funcționează în favoarea traficului de droguri. Ca stat grav compromis, această corupție legată de droguri există nu numai la cele mai înalte niveluri ale poliției, ale sistemului judiciar și ale guvernului național, ci și în societatea civilă, care este fie cooptată, fie intimidată de influența cartelurilor de droguri.[8] Situația a devenit critică în anii 2000, când Mexicul a început să ia măsuri drastice împotriva cartelurilor sale de droguri. Traficanții de droguri aflați în căutarea unei rute terestre alternative au găsit în Honduras un guvern slab și obedient.
Până în 2012, Departamentul de Stat al SUA a raportat că „peste 80% din fluxul primar de cocaină traficată către Statele Unite a tranzitat mai întâi prin coridorul din America Centrală” și că 87% din zborurile de contrabandă cu cocaină care pleacă din America de Sud aterizează mai întâi în Honduras.[9] În această perioadă, se estimează că valoarea totală a traficului de droguri era echivalentă cu 13% din PIB-ul hondurian sau 2/3 din bugetul total alocat de guvern pentru prevenirea criminalității.[10]
Cea mai proeminentă luare de mită l-a implicat pe Juan Antonio Hernández, care a fost condamnat în SUA pentru trafic de droguri în octombrie 2019. El era fratele președintelui Hernández și fost membru al legislativului din Honduras. S-a dezvăluit că acesta a primit mită de la carteluri de droguri din Mexic, Columbia și Honduras.[4]
Impact
[modificare | modificare sursă]O comisie internațională susținută de ONU pentru drepturile omului și reforme juridice a constatat că corupția din Honduras subminează drepturile omului. Acest lucru este demonstrat într-un studiu realizat de Human Rights Watch care evaluează dosarele judiciare ale investigațiilor de corupție. Studiul a constatat că corupția este legată de încălcările drepturilor omului.[2] Corupția sistemică din țară a dus la incapacitatea guvernului de a finanța și susține sănătatea publică, educația, apa potabilă, locuințele și alte drepturi.[2]
De asemenea, corupția are un impact negativ asupra sectorului privat, deoarece duce la o creștere a costului investițiilor din cauza birocrației și la o incertitudine sporită pentru firmele private. În plus, deturnarea de fonduri nu numai că reduce eficiența cheltuielilor guvernamentale, dar crește și neîncrederea publicului în colectarea veniturilor, ceea ce duce la evaziune fiscală.[2]
Eforturi anticorupție
[modificare | modificare sursă]Există opinia că reforma anticorupție în Honduras are șanse foarte mici de succes, deoarece interesele corupte sunt extinse la toate nivelurile de autoritate. Aceasta înseamnă că orice inițiativă lansată pentru stârpirea corupției este destinată să se lovească de un zid de rezistență.[11] Cu toate acestea, există mai multe încercări publice și private de a aborda cultura corupției din Honduras. Un exemplu este Activitatea de Consolidare a Justiției, Drepturilor Omului și Securității (Unidos por la Justicia), care este un program finanțat de USAID creat pentru a facilita reforma instituțională, accesul la justiție și societatea civilă, creșterea activității polițienești și împuternicirea femeilor, printre altele.
Președinta Xiomara Castro a creat, de asemenea, Comisia Internațională împotriva Corupției și Impunității (Comisión Internacional contra la Corrupción e Impunidad en Honduras). Această comisie, care a fost înființată printr-un memorandum cu Națiunile Unite, a avut ca scop învățarea din experiențele trecute și realizarea de progrese de durată în abordarea corupției din țară.[2] Crearea comisiei este o dezvoltare semnificativă în rezolvarea problemei corupției, deoarece a avut competențe de investigare. Două dintre cazurile cu profil înalt de care s-a ocupat au fost uciderea activistei pentru mediu și drepturile omului Bertha Cáceres(d) și asasinarea în 2009 a lui Arístides González, țarul hondurian anticorupție.[2] Cu toate acestea, în 2020, președintele hondurian Juan Orlando Hernández a lăsat să expire mandatul acestei comisii, reducând capacitatea acesteia de a ajuta instituțiile să descurajeze și să investigheze corupția la nivel înalt.[4]
Honduras a instituit, de asemenea, o reformă a poliției. Componentele cheie ale acestei inițiative includ instruirea și educația poliției. Salariul mediu al personalului în uniformă a fost, de asemenea, majorat. Aceste reforme au completat un proces de purificare, care a avut ca scop eliminarea ofițerilor corupți. În 2016, au fost disponibilizați în total 100 de ofițeri de poliție, iar acest număr a inclus 2 directori de poliție și 27 de comisari.[10]
Bariere legale
[modificare | modificare sursă]Există, de asemenea, bariere legale care împiedică Hondurasul să abordeze corupția. Acest lucru este demonstrat în cazul noului cod penal adoptat în iunie 2020. Noua lege a redus pedepsele pentru infracțiunile de corupție și trafic de droguri.[2] Persoanele condamnate pentru infracțiuni legate de corupție își pot reduce, de asemenea, pedepsele dacă restituie fondurile furate. Paisprezece oficiali guvernamentali condamnați pentru acte de corupție au fost achitați din cauza noului cod.[2]
Clasamente internaționale
[modificare | modificare sursă]În Indicele de percepție a corupției publicat de Transparency International în 2025, Honduras a obținut un scor de 22 pe o scară de la 0 („extrem de corupt”) la 100 („foarte curat”). În funcție de scor, Honduras s-a clasat pe locul 157 din cele 182 de țări incluse în indice, unde țara clasată pe primul loc este percepută ca având cel mai cinstit sector public.[12] Pentru comparație cu scorurile regionale, cel mai bun scor din țările de pe continentul american[Notă 1] a fost 75, scorul mediu a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 10.[14] Pentru comparație cu scorurile la nivel mondial, cel mai bun scor a fost 89 (locul 1), scorul mediu a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 9 (locul 181, la egalitate).[15]
Notă explicativă
[modificare | modificare sursă]- ↑ Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Sfânta Lucia, Sfântul Vicențiu și Grenadinele, Surinam, Trinidad și Tobago, Statele Unite ale Americii, Uruguay, Venezuela[13]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „CPI results 2025”.
- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 The Borgen Project. Fragility of the rule of law in Honduras. The Borgen Project
- ↑ Chayes, Sarah. (2017) When Corruption is the Operating System: The Case of Honduras. Carnegie Endowment International for Peace. https://carnegie-production-assets.s3.amazonaws.com/static/files/Brief-Chayes_Honduras.pdf Arhivat în , la Wayback Machine..
- 1 2 3 Congressional Research Service. Corruption in Honduras: End of the Mission to Support the Fight Against Corruption and Impunity in Honduras. Congressional Research Service. https://crsreports.congress.gov/product/pdf/IN/IN11211.
- ↑ Ernst, Jeff. (2010). Exclusive: A Pandora’s Box of Corruption in Honduras. Pulitzer Center. https://pulitzercenter.org/stories/exclusive-pandoras-box-corruption-honduras.
- ↑ Palencia, Gustavo. (2023). Honduras prosecutors accuse two ex-presidents of diverting public funds to campaigns. Reuters. https://www.reuters.com/world/americas/honduras-prosecutors-accuse-two-ex-presidents-diverting-public-funds-campaigns-2023-10-11/
- ↑ Associated Press. (2019). Honduras’ ex-first lady convicted of fraud, embezzlement. AP. https://apnews.com/general-news-22fb081d3c704daca43fe8b25a8af566
- ↑ Kan, Paul Rexton (2016-07-18). Drug Trafficking and International Security. Rowman & Littlefield. ISBN 978-1-4422-4759-8. p. 53
- ↑ Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs. (2024). Country Reports – Honduras through Mexico. U.S. Department of State. https://2009-2017.state.gov/j/inl/rls/nrcrpt/2013/vol1/204050.htm
- 1 2 IMF. (2016). Honduras: Selected Issues and Analytical Notes. International Monetary Fund. ISBN 978-1-4755-5655-1. p. 14
- ↑ Rotberg, Robert I. (2018-10-19). Corruption in Latin America: How Politicians and Corporations Steal from Citizens. Springer. ISBN 978-3-319-94057-1. p. 283
- ↑ „The ABCs of the CPI: How the Corruption Perceptions Index is calculated”. Transparency.org (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „Corruption Perceptions Index 2025: Global scores”. Transparency.org (în engleză). . CPI2025. Accesat în .
- ↑ „Corruption Perceptions Index 2025: Corruption across the Americas is damaging people's lives and fuelling violence”. Transparency.org (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „Corruption Perceptions Index 2025: Honduras”. Transparency.org (în engleză). Accesat în .