Parcul Național Poloniny
| Poloniny | |
Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat) | |
_001.jpg) Pajiște (polonyna(d)) | |
| Poziția | Snina, Prešov, Slovacia |
|---|---|
| Coordonate | 49°04′17″N 22°32′01″E / 49.0714°N 22.5336°E |
| Suprafață | 30.749,806 ha[1]  |
| Cod CDDA | 148026[1] |
| Website | www.sopsr.sk/nppoloniny/ |
Modifică date / text  | |
Parcul Național Poloniny (în slovacă: Národný park Poloniny) este un parc național din nord-estul Slovaciei, la granița cu Polonia și Ucraina, în zona lanțului muntos Bukovec, care aparține Carpaților de Est. A fost creat la data de 1 octombrie 1977 și are o zonă protejată de 298,05 km2 și o zonă de tranziție de 109,73 km2. Câteva zone are parcului sunt incluse în Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Localizarea
[modificare | modificare sursă]Parcul este situat în districtul Snina al regiunii Prešov. Este adiacent cuParcul Național Bieszczadzki din Polonia; ambele fac parte din Rezervația Biosferei Carpaților de Est. Cel mai înalt punct are 1.208 metri și se află în locul în care se întâlnesc frontierele Slovaciei, Poloniei și Ucrainei, lângă vârful munților Kremenec. Parcul Național este cel mai estic și mai puțin populat punct din țară. Traseele de drumeție încep din numeroase sate, în principal din Nová Sedlica, dar și din Runina, Topoľa și Uličské Krivé.
Biologia și ecologia
[modificare | modificare sursă]Aproximativ 80% din zonă este acoperită de păduri; fagul și pădurile de fag și brad sunt predominante. Parcul are cea mai mare concentrare din Slovacia de păduri care au evoluat pe o perioadă lungă de timp, fără a fi afectate de defrișări. Pajiștile, denumite poloniny în dialectele de slovace estice, sunt situate și răspândite pe creasta muntelui Bukovec.
Multe specii care trăiesc în Parc sunt endemice și rare. Un total de 800 de tipuri de fungi și 100 de tipuri de licheni sunt originare din Poloniny. Parcul Național Poloniny are aproximativ 5.981 de specii cunoscute de nevertebrate (de exemplu, 91 de moluște, 1.472 de hemiptere, 819 fluturi și 403 păianjeni) și 294 de specii de vertebrate. Printre acestea din urmă se găsesc 13 specii de amfibieni, 8 de reptile, 198 de păsări, 55 de mamifere, care includ râsul eurasiatic, ursul și altele. Aproximativ 1.000 de specii de plante vasculare se găsesc aici. O mică turmă de zimbri (Bison Bonasus) a fost reintrodusă în zonă în 2004.
Turismul
[modificare | modificare sursă]
Parcul Național este deschis publicului pe durata întregului an, cu trasee de drumeție atât pe perioada iernii (având și trasee de schi), cât și pe cea a verii. Pe lângă numeroasele trasee de drumeții se mai găsesc și remarcabilele biserici de lemn din secolul al XVIII-lea din Topoľa, Uličské Krivé și Ruský Potok.
Patrimoniul Mondial
[modificare | modificare sursă]
Pădurile primare și bătrâne de fag din Havešová, Stužica(d) și Rožok (toate cele trei zone găsindu-se în Bukovec) au fost desemnate drept locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO la data de 28 iunie 2007, datorită modelelor și proceselor ample și netulburate ecologic.[2] Formează, împreună cu alt loc din Slovacia, mai precis din Vihorlat, și cu alte șase din Ucraina, pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei. Pentru a proteja valoarea deosebită a acestora, doar una dintre ele, Stužica, este accesibilă publicului.
Galerie
[modificare | modificare sursă]
Vederea panoramică a munților Poloniny.
Rezervorul de apă Starina.
Satul Runina din Șaua de sub Durkovec.
Biserica de lemn din Uličské Krivé.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „Parcul Național Poloniny” (în engleză). Nationally designated areas inventory[*]. Wikidata Q1116062. Accesat în .
- ↑ „World Heritage Committee inscribes two natural, one mixed, and four cultural sites onto UNESCO's World Heritage List”. UNESCO Press Release N°2007-79. . Accesat în .