Sari la conținut

Listă de imnuri naționale

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la imnurile naționale ale statelor suverane și celor parțial recunoscute. Pentru imnuri ale statelor componente (precum în Statele Unite, Germania, Regatul Unit etc.), teritoriilor dependente sau diviziunilor administrative, vedeți Listă de imnuri regionale.
Claude Joseph Rouget de Lisle, compozitorul imnului național francez „La Marseillaise”, îl cântă pentru prima dată. Imnul este unul dintre primele care a fost adoptat de un stat modern, în 1795

Majoritatea statelor naționale au adoptat un imn, definit ca „un cântec de slavă, devotament sau patriotism”[1], drept imn național, majoritatea acestora fiind marșuri, compoziții muzicale cu caracter energic, în măsura de două sau patru pătrimi, cu un ritm ce sugerează pasul cadențat, care adesea reglează cadența pasului unei formații sau a unui cortegiu. Un cântec sau un imn poate deveni imn național conform constituției statului, printr-o lege adoptată de legislativul său sau pur și simplu prin tradiție[2]. Un imn regal este un cântec patriotic asemănător unui imn național, dar adresat în mod specific unui monarh sau unei dinastii. Astfel de imnuri sunt de obicei interpretate la aparițiile publice ale monarhului sau în timpul altor evenimente de importanță regală. Unele state folosesc imnul regal ca imn național, cum ar fi imnul de stat al Iordaniei.

Există mai mulți candidați la poziția de cel mai vechi imn național[3]. Dintre imnurile naționale, prima compoziție muzicală a fost imnul național olandez, „Wilhelmus”, care a fost scris între 1568 și 1572[4]. Aceasta are versiuni în olandeză și engleză și se evidențiază prin faptul că este un acrostih în ambele limbi. Imnul japonez, „Kimigayo”, este imnul național care folosește cele mai vechi versuri, preluând cuvinte din „Kokin Wakashū” și fiind publicat pentru prima dată în anul 905, dar versurile nu au fost puse pe muzică până în 1880[5]. Primul imn care a fost adoptat oficial a fost imnul spaniol „La Marcha Real”, în 1770, dar originile sale rămân neclare, considerându-se că are origini venețiene din secolul al XVI-lea sau chiar că ar fi fost compus de însuși regele Frederick cel Mare și fiind, de asemenea, unul dintre puținele imnuri naționale care nu au avut niciodată versuri oficiale[6] Imnurile au devenit din ce în ce mai populare printre statele europene în secolul al XVIII-lea[7]. De exemplu, imnul național britanic „God Save the King” a fost interpretat pentru prima dată în 1745[8]. Imnul francez „La Marseillaise” a fost scris o jumătate de secol mai târziu, în 1792 și adoptat în 1795[9].

Imnurile naționale sunt de obicei scrise în cea mai comună limbă a statului, de obicei limba oficială. Statele cu mai multe limbi oficiale pot avea mai multe versiuni ale imnului național. De exemplu, imnul național al Elveției are versuri diferite pentru fiecare dintre cele patru limbi oficiale ale țării: franceză, germană, italiană și retoromană[10]. Unul dintre cele două imnuri naționale ale Noii Zeelande este cântat în mod obișnuit cu prima strofă în maori ("Aotearoa") și al doua în engleză ("God Defend New Zealand"). Melodia este aceeași, dar versurile au semnificații diferite. Imnul național al Africii de Sud este unic prin faptul că include două cântece diferite, în cinci dintre cele unsprezece limbi oficiale ale țării, câte o strofă pentru fiecare limbă[11][12].

Danemarca și Noua Zeelandă sunt țări cu câte două imnuri naționale oficiale cu statut egal. Danemarca are două imnuri, Der er et yndigt land ("Există o țară iubită") și Kong Christian stod ved højen mast („Regele Christian stătea lângă catargul înalt”). Primul este considerat imnul național civil și este adesea cântat la evenimente civile și sportive, iar al doilea este atât imn regal, cât și imn național. De asemenea, Noua Zeelandă are două imnuri, God Defend New Zealand și God Save the King. Primul a fost adăugat în 1977 după o petiție adresată Parlamentului și aprobarea reginei Elisabeta a II-a. Cele două imnuri sunt adesea cântate împreună, prima strofă din God Defend New Zealand fiind cântată în maori ("Aotearoa"), iar a doua în engleză.

India are atât un imn național, Jana Gana Mana, cât și un cântec național, Vande Mataram. Jana Gana Mana a fost scris inițial în bengaleză de Rabindranath Tagore în 1911 și a fost adoptat ca imn național în 1950. Vande Mataram a fost compus în bengaleză sanscrită de Bankim Chandra Chattopadhyay în anii 1870 și a inspirat populația în timpul luptei pentru libertate[13][14].

Cuprins: Început - 0–9 A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

State membre ONU și state cu statut de observator ONU

[modificare | modificare sursă]

Lista include state membre ale Națiunilor Unite și state și organizații cu statut de observator ONU[15][16][17]. Sortarea este în ordine alfabetică, în funcție de numele prescurtat al statelor.

Stat Imn național Anul adoptării Versuri Muzică Audio Durată Ref.






 Emiratul Islamic al Afganistanului Dā də Bātorāno Kor
(Aceasta este Țara Vitejilor)		 1996, 2021 necunoscut necunoscut 4m 26s [18][19]
 Republica Africa de Sud Imnul național al Africii de Sud[a] 1997 Enoch Sontonga,
C. J. Langenhoven		 Enoch Sontonga,
Marthinus Lourens de Villiers		 2m 3s [20]
 Republica Albania Himni i Flamurit
(Imnul pentru drapel)		 1912 Aleksandër Stavre Drenova Ciprian Porumbescu 1m 6s [21]
 Republica Algeriană Democratică și Populară Kassaman"
(Promisiune)		 1962, 2008 Moufdi Zakaria Mohamed Triki,
Mohamed Fawzi		 1m 13s [22]
 Principatul Andorra El gran Carlemany
(Carol cel Mare)		 1921 Enric Marfany Bons Juan Benlloch y Vivó 1m 6s [23]
 Republica Angola Angola Avante
(Înainte, Angola!)		 1975 Manuel Rui Alves Monteiro Rui Alberto Vieira Dias Mingas 1m 4s [24]
 Antigua și Barbuda Fair Antigua, We Salute Thee
(Antigua, te salutăm)[b]		 1967, 1981 Novelle Hamilton Richards Walter Garnet Picart Chambers 1m 1s [25][26]
 Regatul Arabiei Saudite Aash Al Maleek
(Trăiască Regele)		 1950 Ibrahim Khafaji Abdul Rahman Al-Khateeb 0m 38s [27]
 Republica Argentina Himno Nacional Argentino
(Imnul Național Argentinian)		 1813 Vicente López y Planes Blas Parera 3m 33s [28][29]
 Republica Armenia Mer Hayrenik
(Patria noastră)		 1918, 1991 Mikael Nalbandian Barsegh Kanachyan 0m 28s [30]
 Comunitatea Australiei Advance Australia Fair[b]
(Înainte, Australia!)		 1974, 1984 Peter Dodds McCormick 0m 54s [31]
 Republica Austria Land der Berge, Land am Strome
(Țara muntilor, țara de lângă râu)		 1946 (instrumental)
1947 (versificat)		 Paula von Preradović Wolfgang Amadeus Mozart
Johann Holzer		 1m 29s [32]
 Republica Azerbaidjan Azərbaycan marșı
(Imnul Azerbaidjanului)		 1920, 1992 Ahmed Javad Uzeyir Hajibeyov 2m 12s [33][34]
 Comunitatea Bahamas March On, Bahamaland[b]
(Înainte, Bahama!)		 1973 Timothy Gibson 1m 15s [35][36]
 Regatul Bahrain Bahrainona
(Al nostru Bahrain)		 1971 Mohamed Sudqi Ayyash necunoscut 0m 49s [37]
 Republica Populară Bangladesh Amar Shonar Bangla
(Bengalul meu de aur)		 1971 (provizoriu)
1972 (oficial)		 Rabindranath Tagore Samar Das 2m 15s [38]
 Barbados In Plenty and In Time of Need
(În belșug și la nevoie)		 1966 Irving Burgie C. Van Roland Edwards 1m 19s [39]
 Republica Belarus Mî, belarusî
(Noi, bielorușii)[c]		 1955 (instrumental)
2002 (reversificat)		 Mihas Klimkovici
Uladzimir Karîznî		 Nestar Sakalowski 3m 32s [40]
 Regatul Belgiei La Brabançonne
(Barabanteana)		 1860 Jenneval (Louis-Alexandre Dechet) François Van Campenhout 1m 3s [41][42]
 Belize Land of the Free
(Țara celor liberi)		 1981 Samuel Alfred Haynes Selwyn Walford Young 2m 42s [43]
 Republica Benin L'Aube Nouvelle
(Zorii unei zile noi)		 1960 Gilbert Jean Dagnon 1m 8s [44]
 Regatul Bhutan Druk tsendhen
(Regatul Dragonului Tunetului)		 1953 Dasho Gyaldun Thinley Aku Tongmi 1m 45s [45][46]
 Statul Plurinațional al Boliviei Bolivianos, el hado propicio
(Bolivienii, soartă favorabilă)		 1851 José Ignacio de Sanjinés Leopoldo Benedetto Vincenti 1m 41s [47]
 Bosnia și Herțegovina Intermeco
(Intermezzo)		 1999 (de facto)
2001 (de jure)		 Dušan Šestić 0m 25s [48]
 Republica Botswana Fatshe leno la rona
(Binecuvântat să fie acest nobil pământ)		 1966 Kgalemang Tumedisco Motsete 0m 57s [49]
 Republica Federativă a Braziliei Hino Nacional Brasileiro
(Imnul național al Braziliei)		 1890
1922 (reversificat)		 Joaquim Osório Duque Estrada Francisco Manuel da Silva 3m 21s [50]
 Brunei Darussalam Allah Peliharakan Sultan
(Allah să-l binecuvânteze pe sultan)		 1984 Pengiran Muhammad Yusuf Besar bin Sagap 1m 5s [51]
 Bulgaria Mila Rodino
(Patrie scumpă)		 1989 Țvetan Țvetcov Radoslavov 2m 1s [52]
 Burkina Faso Une Seule Nuit
(O singură noapte)		 1984 Thomas Sankara 1m 47s [53]
 Republica Burundi Burundi bwacu
(Al nostru Burundi)		 1962 Jean-Baptiste Ntahokaja and others Marc Barengayabo 1m 50s [54]
 Regatul Cambodgia Nokoreach
(Regat Regal)		 1941, 1975, 1993 Chuon Nath Norodom Suramarit 1m 30s [55]
 Republica Camerun Chant de Ralliement
(Cântec de adunare)		 1957 (în franceză)
1978 (în engleză)		 René Djam Afame, Samuel Minkio Bamba, Moïse Nyatte Nko'o (franceză)
Bernard Nsokika Fonlon (engleză)		 René Djam Afame 0m 58s [56]
 Canada Ô Canada!
(Oh, Canada!)[b]		 1980 Adolphe-Basile Routhier (franceză)
Robert Stanley Weir (engleză)		 Calixa Lavallée 1m 23s [57][58][59]
 Republica Capului Verde Cântico da Liberdade
(Cântecul libertății)		 1996 Amílcar Spencer Lopes Adalberto Higino Tavares Silva 1m 11s [60]
 Republica Cehă Kde domov můj?
(Unde este casa mea?)[d]		 1918, 1990 Josef Kajetán Tyl František Škroup 1m 12s [61][62]
 Republica Centrafricană La Renaissance
(Renașterea)		 1960 Barthélémy Boganda Herbert Pepper 1m 6s [63]
 Republica Ciad La Tchadienne
(People of Chad)		 1960 Louis Gidrol și alții Paul Villard 1m 1s [64]
 Republica Chile Himno Nacional de Chile
(Imnul național al Chile)		 1828 Eusebio Lillo Ramón Carnicer 2m 2s [65]
 Republica Populară Chineză Yìyǒngjūn Jìnxíngqǔ
(Marșul Voluntarilor)		 1949 (provizoriu)
1982 (oficial)
2004 (constituțional)		 Tian Han Nie Er 0m 44s [66]
 Republica Cipru Ýmnos eis tīn Eleutherían
(Imn pentru libertate)[e][f]		 1966 Dionýsios Solomós Nikolaos Mantzaros 0m 45s [67]
 Republica Coasta de Fildeș L'Abidjanaise
(Cântecul Abidjanului)		 1960 Mathieu Vangah Ekra
Joachim Bony
Pierre Marie Coty		 Pierre-Michel Pango 1m 9s [68]
 Republica Columbia ¡Oh, gloria inmarcesible!
(Oh, glorie nețărmurită!)		 1920 Rafael Núñez Oreste Sindici 2m 41s [69]
 Uniunea Comorelor Udzima wa ya Masiwa
(Uniunea Marilor Insule)		 1978 Said Hachim Sidi Abderemane Said Hachim Sidi Abderemane
Kamildine Abdallah		 1m 37s [70]
 Republica Congo La Congolaise
(Congoleza)		 1959, 1991 Jacques Tondra
Georges Kibanghi		 Jean Royer
Joseph Spadilière		 1m 15s [71]
 Republica Democratică Congo Debout Congolais!
(Ridică-te congolezule!)		 1960, 1997 Joseph Lutumba Simon-Pierre Boka di Mpasi Londi 1m 27s [72]
 Republica Populară Democrată Coreeană Aegukka
(Cântec patriotic)		 1947 Pak Seyŏng Kim Wŏn'gyun 1m 35s [73]
 Republica Coreea Aegukga
(Cântec patriotic)		 1948 An Chang-ho Ahn Eak-tae 0m 57s [74]
 Costa Rica Noble patria, tu hermosa bandera
(Nobilă patrie, frumosul tău drapel)		 1852 José María Zeledón Brenes Manuel María Gutiérrez 1m 50s [75]
 Republica Croația Lijepa naša domovino
(Patria noastră frumoasă)[g]		 1972 Antun Mihanović Josip Runjanin 0m 59s [76][77]
 Republica Cuba La Bayamesa
(Bayameza)		 1902, 1909 Perucho Figueredo 0m 53s [78]
 Regatul Danemarcei Kong Christian stod ved højen mast
(Regele Christian stătea lângă catargul înalt)		 1780 Johannes Ewald necunoscut 1m 11s [79][80]
Der er et yndigt land"[h]
(Există o țară iubită)		 1835 Adam Oehlenschläger Hans Ernst Krøyer 1m 20s [79][80]
 Republica Djibouti Jabuuti 1977 Aden Elmi Abdi Robleh 0m 48s [81]
 Dominica Isle of Beauty, Isle of Splendour
(Insula Frumuseții, Insula Splendorii)		 1978 Wilfred Oscar Morgan Pond Lemuel McPherson Christian 0m 49s [82]
 Republica Dominicană Quisqueyanos valientes
(Quisqueyani curajoși)		 1934 Emilio Prud'Homme José Rufino Reyes y Siancas 1m 37s [83]
 Republica Ecuador Salve, Oh Patria
(Te salut, oh, Patrie)		 1948 Juan León Mera Antonio Neumane 3m 19s [84]
 Republica Arabă a Egiptului Bilady, Bilady, Bilady
(Patria mea, patria mea, patria mea)		 1923
1952 (neoficial)
1979 (oficial)		 Mohamed Younis Al-Qady
(adaptat după un discurs al lui
Mustafa Kamil)		 Sayed Darwish 1m 26s [85]
 Republica El Salvador Saludemos la Patria orgullosos
(Să salutăm țara cu mândrie)		 1879 (de facto)
1953 (de jure)		 Juan José Cañas Juan Aberle 4m 14s [86]
  Confederația Elvețiană Schweizerpsalm
(Psalm elvețian)		 1961 (de facto)
1981 (de jure)		 Leonhard Widmer (germană),
Charles Chatelanat (franceză),
Camillo Valsangiacomo (italiană),
Flurin Camathias (retoromană)		 Alberich Zwyssig 1m 24s [87]
 Emiratele Arabe Unite Ishy Bilady
(Trăiască Patria)		 1971, 1986 (versuri) Arif Al Sheikh Abdullah Al Hassan Saad Abdel Wahab 0m 48s [88][89]
 Statul Eritreea Ertra, Ertra, Ertra
(Eritreea, Eritreea, Eritreea)		 1993 Solomon Tsehaye Beraki Isaac Abraham Meharezghi
Aron Tekle Tesfatsion		 1m 59s [90]
 Republica Estonia Mu isamaa, mu õnn ja rõõm
(Patria mea, mândria și bucuria mea)		 1920, 1990 Johann Voldemar Jannsen Fredrik Pacius 0m 32s [91][92]
 Regatul Eswatini Nkulunkulu Mnikati wetibusiso temaSwati
(Oh, Doamne. Împarte binecuvântări poporului Swazi)		 1968 Andrease Enoke Fanyana Simelane David Kenneth Rycroft 1m 8s [93]
 Republica Federală Democratică a Etiopiei Wodefit Gesgeshi, Widd Innat Ityopp'ya
(Mergi înainte, dragă mamă Etiopia)		 1992 Dereje Melaku Mengesha Solomon Lulu Mitiku 1m 24s [94][95]
 Republica Insulelor Fiji Meda Dau Doka
(Dumnezeu a binecuvântat Fiji)		 1970 Michael Francis Alexander Prescott Charles Austin Miles 1m 26s [96]
 Republica Filipine Lupang Hinirang
(Pământul ales)		 1898 José Palma Julián Felipe 1m 2s [97]
 Republica Finlanda Maamme (în finlandeză)
Vårt Land (în suedeză)
(Țara Noastră)		 1917[i] Johan Ludvig Runeberg (suedeză)
Paavo Cajander (finlandeză)		 Fredrik Pacius 0m 46s [98]
 Republica Franceză La Marseillaise
(Marseilleza)		 1795, 1870 Claude Joseph Rouget de Lisle 1m 19s [9]
 Republica Gaboneză La Concorde
(Concordia)		 1960 Georges Aleka Damas 1m 45s [99]
 Republica Gambia For The Gambia Our Homeland
(Pentru Gambia, patria noastră)		 1965 Virginia Julie Howe Jeremy Frederick Howe 1m 20s [100]
 Republica Georgia Tavisupleba
(Libertate)		 2004 David Magradze Zaharia Paliașvili 1m 26s [101]
 Republica Federală Germania Das Lied der Deutschen
(Cântecul germanilor)[j]		 1922, 1952 August Heinrich Hoffmann von Fallersleben Joseph Haydn 1m 20s [102]
 Republica Ghana God Bless Our Homeland Ghana]
(Dumnezeu să ne binecuvânteze patria, Ghana)		 1957 Michael Kwame Gbordzoe Philip Gbeho 0m 57s [103]
 Republica Elenă Imnos pros tin Eleftherian
(Imn pentru libertate)[e]		 1865 Dionýsios Solomós Nikolaos Mantzaros 0m 45s [104]
 Grenada Hail Grenada
(Te salut, Grenada)		 1974 Irva Merle Baptiste Louis Arnold Masanto 1m 17s [105]
 Republica Guatemala Himno Nacional de Guatemala
(Imnul național al Guatemalei)		 1897 José Joaquín Palma Rafael Álvarez Ovalle 1m 38s [106]
 Republica Guineea Liberté
(Libertate)		 1958 necunoscut Kodofo Moussa 1m 12s [107]
 Republica Guineea-Bissau Esta É a Nossa Pátria Bem Amada
(Aceasta este patria noastră mult iubită)		 1974 Amílcar Cabral Xiao He 1m 1s [108]
 Republica Guineea Ecuatorială Caminemos pisando las sendas de nuestra inmensa felicidad
(Să mergem pe calea fericirii noastre nemărginite)		 1968 Atanasio Ndongo Miyone Ramiro Sánchez Lopes 1m 54s [109]
 Republica Cooperatistă Guyana Dear Land of Guyana, of Rivers and Plains
(Dragă țară a Guyanei, a râurilor și a câmpiilor)		 1966 Archibald Leonard Luker Robert Cyril Gladstone Potter 0m 53s [110]
 Republica Haiti La Dessalinienne
(Dessaliniana)		 1904 Justin Lhérisson Nicolas Geffrard 0m 37s [111]
 Republica Honduras Himno Nacional de Honduras
(Imnul național al Hondurasului)		 1915 Augusto Constancio Coello Carlos Hartling 2m 47s [112]
 Republica India Jana Gana Mana
(Tu ești stăpânitorul minții tuturor oamenilor)		 1950 Rabindranath Tagore 1m 4s [113]
 Republica Indonezia Indonesia Raya
(Marea Indonezie)		 1945 (original)
1950 (oficial)		 Wage Rudolf Soepratman 1m 43s [114]
 Republica Insulelor Marshall Forever Marshall Islands
(Insulele Marshall pentru totdeauna)		 1991 Amata Kabua 2m 18s [115]
 Insulele Solomon God Save Our Solomon Islands[b]
(Dumnezeu să salveze Insulele noastre Solomon)		 1978 Panapasa Balekana,
Matila Balekana		 Panapasa Balekana 1m 22s [116]
 Regatul Hașemit al Iordaniei Al-salam Al-malaki Al-urdoni
(Pace Regatului iordanian)		 1946 Abdul Monem Al-Refai Abdul Qader al-Taneer 0m 36s [117]
 Republica Irak Mawtini
(Patria mea)		 2004 Ibrahim Touqan Mohammed Flayfel 1m 45s [118]
 Republica Islamică Iran Soroud-e Melli-e Jomhouri-e Eslami-e Iran
(Imnul național al Republicii Islamice Iran)		 1990 Sayed Bagheri Hassan Riyahi 0m 57s [119]
 Republica Irlanda Amhrán na bhFiann
(Cântecul soldatului)		 1926 Peadar Kearney (engleză)
Liam Ó Rinn (irlandeză)		 Peadar Kearney
Patrick Heeney		 0m 59s [120]
 Islanda Lofsöngur
(Hymn)		 1944 Matthías Jochumsson Sveinbjörn Sveinbjörnsson 1m 39s [121]
 Statul Israel Hatikvah
(Speranța)		 1948 Naftali Herz Imber Samuel Cohen 1m 14s [122]
 Republica italiană Il Canto degli Italiani
(Cântecul italienilor)		 1946 (de facto)
2017 (de jure)		 Goffredo Mameli Michele Novaro 1m 39s [123][124]
 Jamaica Jamaica, Land We Love[b]
(Jamaica, pământ pe care îl iubim)		 1962 Hugh Sherlock Robert Lightbourne 1m 21s [125]
 Japonia Kimigayo
(Domnia Majestății Sale Imperiale)[126]		 1869 (muzică originală)
1870 (versuri)
1880 (muzică actuală)
1999 (legiferat)		 Versuri preluate din colecția de poeme din secolul al X-lea Kokin wakashū Hiromori Hayashi 0m 59s [127]
 Republica Kazahstan Menıñ Qazaqstanym
(Kazahstanul meu)		 2006 Zhumeken Nazhimedenov
(modificat de
Nursultan Nazarbayev)		 Șamșі Қaldaiaқov 1m 50s [128]
 Kârgâzstan Kyrgyz Respublikasynyn Mamlekettik Gimni
(Imnul Național al Republicii Kârgâze)		 1992 Djamil Sadykov,
Eshmambet Kuluev		 Nasyr Davlesov,
Kalyi Moldobasanov		 2m 3s [129]
 Republica Kenya Ee Mungu Nguvu Yetu
(Oh, Dumnezeu al întregii Creații)		 1963 Graham Hyslop,
G. W. Senoga-Zake,
Thomas Kalume,
Peter Kibukosya,
Washington Omondi		 colectiv 1m 52s [130]
 Republica Kiribati Kunan Kiribati
(Cântecul Kiribati)		 1979 Tamuera Ioteba Uriam Tamuera Ioteba Uruam 0m 45s [131]
 Statul Kuweit Al-Nasheed Al-Watani
(Imn național)		 1978 Ahmad Meshari Al-Adwani Ibrahim Al-Soula 0m 35s [132]
 Republica Populară Democrată Laos Pheng Xat Lao
(Imnul poporului Lao)		 1945 Sisana Sisane Thongdy Sounthonevichit 0m 50s [133]
 Regatul Lesotho Lesōthō Fatše La Bo-Ntat'a Rōna
(Lesotho, Țară a părinților noștri)		 1967 François Coillard Ferdinand-Samuel Laur 0m 43s [134]
 Republica Letonia Dievs, svētī Latviju!
(Doamne, binecuvântează Letonia)		 1920, 1990 Kārlis Baumanis 1m 45s [135]
 Republica Libaneză Koullouna Lilouataan Lil Oula Lil Alam
(Noi toți! Pentru Țara noastră, pentru Glorie și Drapel!)		 1927 Rashid Nakhle Wadih Sabra 0m 51s [136]
 Republica Liberia All Hail, Liberia, Hail!
(Toți salută, Liberia, te salutăm)		 1847 Daniel Bashiel Warner Olmstead Luca 1m 28s [137]
 Statul Libia Libya, Libya, Libya
(Libia, Libia, Libia)		 2011 Al Bashir Al Arebi Mohammed Abdel Wahab 1m 8s [138]
 Principatul Liechtenstein Oben am jungen Rhein
(Sus, la obârșia Rinului)		 1963 Jakob Josef Jauch necunoscut[k] 1m 25s [139]
 Republica Lituania Tautiška giesmė
(Imnul Național)		 1919, 1988 Vincas Kudirka 1m 47s [140]
 Marele Ducat de Luxemburg Ons Heemecht
(Patria noastră)		 1895 (de facto)
1993 (de jure)		 Michel Lentz Jean Antoine Zinnen 1m 24s [141]
 Republica Macedonia de Nord Denes nad Makedonija
(Astăzi peste Macedonia)		 1992 Vlado Maleski Todor Skalovski 0m 50s [142]
 Republica Madagascar Ry Tanindrazanay malala ô!
(Oh, Țară iubită a strămoșilor noștri)		 1959 Pastor Rahajason Norbert Raharisoa 1m 2s [143]
 Republica Malawi Mulungu dalitsa Malaŵi
(Doamne, binecuvântează pământul nostru Malawi)		 1964 Michael-Fredrick Paul Sauka 0m 52s [144]
 Malaysia Negaraku
(Țara mea)		 1957 colectiv Pierre-Jean de Béranger 1m 24s [145]
 Republica Maldive Gavmii mi ekuverikan matii tibegen kuriime salaam
(Salut național)		 1972 Muhammad Jameel Didi Pandit Wannakuwattawaduge Don Amaradeva 1m 8s [146]
 Republica Mali Le Mali
(Mali)		 1962 Seydou Badian Kouyate Banzumana Sissoko 1m 19s [147]
 Republica Malta L-Innu Malti
(Imnul maltez)		 1964 Dun Karm Psaila Robert Samut 0m 49s [148]
 Regatul Marocului An-Nashid As-Sharif
(Imnul cherifian)		 1956 Ali Squalli Houssaini Léo Morgan 1m 8s [149]
 Republica Islamică Mauritania Bilada-l ubati-l hudati-l kiram
(Țara celor mândri, nobili călăuzitori)		 2017 necunoscut Rageh Daoud 1m 27s [150]
 Republica Mauritius Motherland
(Patria)		 1968 Jean Georges Prosper Philippe Gentil 0m 59s [151]
 Statele Unite Mexicane Himno Nacional Mexicano
(Imnul național mexican)		 1943 Francisco González Bocanegra Jaime Nunó 1m 42s [152]
 Statele Federate ale Microneziei Patriots of Micronesia
(Patrioții din Micronezia)		 1991 necunoscut Adaptare după un cântec german tradițional (Ich hab' mich ergeben) 0m 36s [153]
 Republica Moldova Limba noastră 1994 (neoficial)
1995		 Alexei Mateevici Alexandru Cristea 1m 11s [154]
 Principatul Monaco Hymne Monégasque
(Imnul monegasc)		 1848 Louis Notari Charles Albrecht 1m 18s [155]
 Statul Mongolia Mongol ulsiin töriin duulal
(Imnul național al Mongoliei)		 1950 Tsendiin Damdinsüren Bilegiin Damdinsüren,
Luvsanjambyn Mördorj		 2m 6s [156]
 Republica Mozambic Pátria Amada
(Iubită patrie)		 2002 Salomão J. Manhiça and Mia Couto Justino Sigaulane Chemane 1m 1s [157]
 Muntenegru Oj, svijetla majska zoro
(Oh, luminoase zori de mai)		 2004 folk song Žarko Mirković 2m 5s [158][159]
 Republica Uniunea Myanmar Kaba Ma Kyei
(Până la sfârșitul lumii)		 1947 U Sein Mya Maung[160][161] YMB Saya Tin 0m 40s [162]
 Republica Namibia Namibia, Land of the Brave
(Namibia, Țara celor curajosi)		 1991 Axali Doëseb 1m 29s [163]
 Republica Nauru Nauru Bwiema
(Cântecul Nauru)		 1968 Margaret Hendrie Laurence Henry Hicks 1m 18s [164]
   Republica Federală Democratică Nepal Sayaun Thunga Phulka
(Din sute de flori)		 2007 Byakul Maila Amber Gurung 1m 10s [165]
 Republica Nicaragua Salve a ti, Nicaragua
(Te salut, Nicaragua)		 1939, 1971 Salomón Ibarra Mayorga Luis A. Delgadillo 0m 56s [166]
 Republica Niger L'Honneur de la Patrie
(Onoare Patriei)		 2023 1m 24s [167]
 Republica Federală Nigeria Nigeria, We Hail Thee
(Nigeria, te salutăm)		 1960, 2024 Lillian Jean Williams Frances Berda 1m 28s [168]
 Regatul Norvegiei Ja, vi elsker dette landet
(Da, iubim această țară)[l]		 1864 (de facto)
2019 (de jure)[m]		 Bjørnstjerne Bjørnson Rikard Nordraak 1m 2s [169][170]
 Noua Zeelandă God Defend New Zealand
(Dumnezeu să ocrotească Noua Zeelandă)		 1940, 1977 Thomas Bracken (în engleză)
Thomas H. Smith (în maori)		 John Joseph Woods 1m 3s [171]
God Save the King[b]
(Dumnezeu să-l ocrotească pe Rege)		 1977 necunoscut 1m 3s
 Sultanatul Oman Nashid as-Salaam as-Sultani
(Salut Sultanic)
 1970 Rashid bin Uzayyiz Al Khusaidi James Frederick Mills,
Bernard Ebbinghaus		 1m 54s [172]
 Republica Islamică Pakistan Qaumī Tarāna
(Imnul Național)		 1954 Hafeez Jullundhri Ahmed Ghulamali Chagla 1m 22s [173]
 Republica Palau Belau rekid
(Palaul nostru)		 1981 colectiv Ymesei O. Ezekiel 0m 52s [174][175]
 Statul Palestina Fida'i
(Mântuirea mea)		 1996 Said Al Muzayin Ali Ismael 0m 58s [176]
 Republica Panama Himno Istmeño
(Imnul istmului)		 1906 Jeronimo de la Ossa Santos Jorge 1m 50s [177]
 Papua Noua Guinee O Arise, All You Sons[b]
(Oh, ridicați-vă, toți Fiii)		 1975 Tom Shacklady 0m 58s [178]
 Republica Paraguay Paraguayos, República o Muerte
(Paraguayani, republica sau moartea)		 1846 Francisco Acuña de Figueroa Francisco José Debali 3m 11s [179]
 Republica Peru Himno Nacional del Perú
(Imnul Național al Peru)		 1821 José de la Torre Ugarte y Alarcón Jose Bernardo Alcedo 3m 9s [180]
 Republica Polonă Mazurek Dąbrowskiego
(Mazurca lui Dąbrowski)[n]		 1927 Józef Wybicki 0m 43s [181]
 Republica Portugheză A Portuguesa
(Portugheza)		 1910 Henrique Lopes de Mendonça Alfredo Keil 1m 18s [182]
 Statul Qatar As Salam al Amiri
(Pace Emirului)		 1996 Sheikh Mubarak bin Saïf al-Thani Abdul Aziz Nasser Obaidan 1m 27s [183]
 Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord God Save the King[o][p]
(Dumnezeu să-l ocrotească pe Rege)		 1745 Henry Carey necunoscut 1m 3s [184][185]
 România Deșteaptă-te, române! 1990 Andrei Mureșanu Anton Pann,
Gheorghe Ucenescu		 2m 19s [186]
 Federația Rusă Gosudarstvenîi Gimn Rossiiskoi Federații
(Imnul de Stat al Federației Ruse)		 2000 Serghei Mihalkov Aleksandr Aleksandrov 1m 22s [187]
 Republica Rwanda Rwanda Nziza
(Frumoasa Rwanda)		 2002 Faustin Murigo Jean-Bosco Hashakimana 2m 19s [188]
 Federația Saint Kitts și Nevis O Land of Beauty![b]
(Oh, țară a frumuseții!)		 1983 Kenrick Georges 1m 3s [189]
 Sfântul Vincențiu și Grenadinele Saint Vincent, Land so beautiful
(Saint Vincent, pământ atât de frumos)		 1979 Phyllis Punet Joel Bertram Miguel 0m 51s [190][191]
 Statul Independent Samoa The Banner of Freedom
(Stindardul libertății)		 1962 Sauni Iiga Kuresa 1m 13s [192]
 Republica San Marino Inno Nazionale della Repubblica
(Imnul Național al Republicii)		 1894 neversificat oficial Federico Consolo 0m 54s [193]
 Republica Democrată São Tomé și Príncipe Independência total
(Independență absolută)		 1975 Alda Neves da Graça do Espírito Santo Manuel dos Santos Barreto de Sousa e Almeida 2m 5s [194]
 Republica Senegal Le Lion rouge
(Leul roșu)		 1960 Léopold Sédar Senghor Herbert Pepper 0m 56s [195]
 Republica Serbia Bože pravde
(Doamne, fă dreptate)		 1882, 2004 Jovan Đorđević Davorin Jenko 1m 43s [196]
 Republica Seychelles Koste Seselwa
(Uniți-vă, seychellezi)		 1996 David François Marc André,
George Charles Robert Payet		 1m 7s [197]
Sfânta Lucia Sfânta Lucia Sons and Daughters of Saint Lucia
(Fiii și fiicele din Sfânta Lucia)		 1979 Charles Jesse Leton Felix Thomas 0m 43s [198]
 Republica Sierra Leone High We Exalt Thee, Realm of the Free
(Înalt te-am ridicat, tărâm al celor liberi)		 1961 Clifford Nelson Fyle John Akar 0m 46s [199]
 Republica Singapore Majulah Singapura
(Înainte, Singapore!)		 1965 Zubir Said 1m 19s [200]
 Republica Arabă Siriană Humāt ad-Diyār
(Gardienii Patriei)		 1938, 1961 Khalil Mardam Bey Mohammed Flayfel,
Ahmad Salim Flayfel		 1m 6s [201]
 Republica Slovacă Nad Tatrou sa blýska
(Fulger peste munții Tatra)[d]		 1993 Janko Matúška necunoscut 1m 18s [202][203]
 Republica Slovenia Zdravljica
(Închinare)[q]		 1989 (imn regional)
1994 (imn național)		 France Prešeren Stanko Premrl 0m 56s [204]
 Republica Federală Somalia Qolobaa Calankeed
(Laudă Drapelului)		 2012 Abdullahi Qarshe 1m 6s [205]
 Regatul Spaniei La Marcha Real
(Marșul regal)		 1770
1942[r]		 Alfonso al XIII-lea Manuel de Espinosa de los Monteros 0m 54s [206]
 Republica Democratică Socialistă Sri Lanka Sri Lanka Matha
(Mama Sri Lanka)		 1951 Ananda Samarakoon (sinhala),
M. Nallathambi (tamil)[207]		 Ananda Samarakoon 2m 53s [208]
 Statele Unite ale Americii The Star-Spangled Banner
(Drapelul înstelat)		 1931 Francis Scott Key John Stafford Smith 1m 18s [209]
 Regatul Suediei Du gamla, Du fria
(Tu vechiul, tu liberul)[s]		 1866 (de facto, niciodată adoptat de jure) Richard Dybeck 1m 28s [210]
 Republica Sudan Nahnu Jund Allah Jund Al-watan
(Suntem Armata lui Allah și a Țării noastre)		 1956 Sayyed Ahmed Mohammed Salih Ahmad Murjan 0m 46s [211]
 Republica Sudanul de Sud South Sudan Oyee!
(Sudanul de Sud, Oyee!)		 2011 Elevi și profesori de la Universitatea Juba, 2011[212] 1m 17s [212]
 Republica Suriname God zij met ons Suriname
(Dumnezeu să ocrotească Suriname)		 1959 Cornelis Atses Hoekstra,
Henry de Ziel		 Johannes Corstianus de Puy 0m 54s [213]
 Republica Tadjikistan Surudi Milli
(Imnul național)		 1994 Gulnazar Keldi Suleiman Yudakov 1m 55s [214]
 Republica Unită a Tanzaniei Mungu ibariki Afrika
(Doamne, binecuvântează Africa)		 1961 colectiv Enoch Sontonga 0m 52s [215]
 Regatul Thailandei Phleng Chat
(Cântec național)[t]		 1932, 1939 (cu numele și versurile actuale), 1949 Luang Saranupraphan Peter Feit 0m 44s [216]
 Republica Democratică Timorul de Est Pátria
(Patria)		 1975, 2002 Francisco Borja da Costa Afonso de Araujo 2m 9s [217]
 Republica Togoleză Salut à toi, pays de nos aïeux
(Te salut, țară a strămoșilor)		 1960, 1992 Alex Casimir-Dosseh 0m 52s [218]
 Regatul Tonga Ko e fasi ʻo e tuʻi ʻo e ʻOtu Tonga
(Cântecul Regelui insulelor Tonga)		 1874 Uelingatoni Ngū Tupoumalohi Karl Gustavus Schmitt 0m 49s [219][220]
 Republica Trinidad și Tobago Forged from the Love of Liberty
(Născută din dragostea de libertate)		 1962 Patrick Castagne 1m 15s [221]
 Republica Tunisiană Humat al-Hima
(Apărătorii Patriei)		 1957, 1987 Mustafa Sadiq Al-Rafi'i,
Aboul-Qacem Echebbi		 Mohammed Abdel Wahab 0m 52s [222]
 Republica Turcia İstiklâl Marșı
(Marșul independenței)		 1921 Mehmet Akif Ersoy Osman Zeki Üngör 1m 5s [223]
 Turkmenistan Garașsyz, Bitarap Türkmenistanyň Döwlet Gimni
(Imnul de stat al Turkmenistanului Independent și Neutru)		 1996 (versiune originală)
2008 (versiune curentă)		 colectiv Velimuhammet Muhadov 2m 0s [224]
 Tuvalu Tuvalu mo te Atua
(Tuvalu pentru Cel de Sus)[b]		 1978 Afaese Manoa 1m 4s [225]
 Regatul Țărilor de Jos Wilhelmus van Nassouwe 1932 necunoscut Adrianus Valerius 1m 5s [226]
 Ucraina Șce ne vmerla Ukraiina
(Încă nu au pierit nici gloria, nici libertatea Ucrainei!)		 1992 (muzică),
2003 (versuri)		 Pavlo Platonovici Ciubinski Mihailo Mihailovici Verbițki 1m 20s [227]
 Republica Uganda Oh Uganda, Land of Beauty
(Oh, Uganda, țară a frumuseții)		 1962 George Wilberforce Kakoma 0m 44s [228]
 Ungaria Himnusz
(Imn)		 1844 (de facto)
1989 (de jure)		 Ferenc Kölcsey Ferenc Erkel 1m 41s [229]
 Republica Orientală a Uruguayului Himno Nacional
(Imnul național)		 1848 Francisco Acuña de Figueroa Francisco José Debali 4m 30s [230]
 Republica Uzbekistan Oʻzbekiston Respublikasining Davlat Madhiyasi
(Imnul național al Republicii Uzbekistan)		 1991 Abdulla Aripov Mutal Burhanov 2m 29s [231]
 Republica Vanuatu Yumi, Yumi, Yumi
(Noi, noi, noi)		 1980 François Vincent Ayssav 0m 59s [232]
 Statul Cetății Vatican Inno e Marcia Pontificale
(Imnul și Marșul Pontifical)		 1949 Antonio Allegra Charles Gounod 3m 13s [233]
 Republica bolivariană a Venezuelei Gloria al Bravo Pueblo
(Glorie vitejilor)		 1881 Vicente Salias Juan José Landaeta 1m 31s [234]
 Republica Socialistă Vietnam Tiến Quân Ca
(Cântec de marș)		 1945 Văn Cao 1m 12s [235]
 Republica Yemen al-Jumhūriyyatu l-Muttaḥidatu
(Republica unită)		 1990 Abdallah Abdulwahab Noman Ayoob Tarish 0m 49s [236][237]
 Republica Zambia Stand and Sing of Zambia, Proud and Free
(Ridică-te și cântă Zambia, mândră și liberă)		 1973 colectiv Enoch Sontonga 1m 57s [238][239]
 Republica Zimbabwe Kalibusiswe Ilizwe leZimbabwe
(Oh, înalță steagul Zimbabwe)		 1994 Solomon Mutswairo Fred Changundega 0m 46s [240]

State cu recunoaștere parțială

[modificare | modificare sursă]

Lista include state care și-au declarat independența, dar sunt parțial recunoscute. Sortarea este în ordine alfabetică, în funcție de numele prescurtat al statelor.

Stat Imn național Anul adoptării Denumire oficială Versuri Muzică Audio Ref.






 Republica Abhazia Aiaaira
(Victorie)		 2007 "Imnul de Stat al Republicii Abhazia" Ghennadi Șalikovici Alamia Valeri Levarsovici Cikadua [241]
 Republica Turcă a Ciprului de Nord İstiklâl Marșı
(Marșul independenței)		 1983 "Imnul Republicii Turce a Ciprului de Nord" Mehmet Akif Ersoy Zeki Üngör [242][243]
 Republica Kosovo Europe
(Europa)		 2008 "Imnul Republicii Kosovo" Mendi Mengjiqi [244]
 Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta[u] Ave Crux Alba
(Te salut, cruce albă)		 1930 "Imnul Ordinului Suveran al Cavalerilor de Malta" Alfredo Consorti [245]
 Republica Osetia de Sud Warzon Iryston!
(Dragă Osetia!)		 1995 "Imnul Național al Republicii Osetia de Sud" Totraz Kokaev Feliks Alborov [246]
 Republica Arabă Democrată Saharawi Yā Banī al-Ṣaḥrāʼ
(Oh, fii ai Saharei)		 1976 "Imnul Național al Republicii Arabe Democrate Saharawi" necunoscut necunoscut [247]
 Republica Somaliland Samo ku waar
(Trăiește în pace eternă)		 1997 "Imnul Republicii Somaliland" Hassan Sheikh Mumin [248]
 Republica Chineză San Min Chu-i
(Trei principii ale poporului)[v]		 1937 (de facto)
1943 (de jure)		 "Imnul Național al Republicii Chineze"[w] Sun Yat-sen Cheng Maoyun [249]
 Republica Moldovenească Nistreană Mî slavim tebea, Pridnestrovie
(Te slăvim, Transnistria)		 2000 "Imnul de Stat al Republicii Moldovenești Nistrene" Boris Parmenov, Vitali Pișenko, Nikolai Bojko Boris Alexandrovici Alexandrov [250][251]

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Imnul Național al Africii de Sud este un hibrid dintre Nkosi Sikelel' iAfrika (Dumnezeu să binecuvânteze Africa) și Die Stem van Suid-Afrika (Chemarea Africii de Sud)
  2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 God Save the King este imnul regal al Antigua și Barbuda, Australia, Bahamas, Canada, Jamaica, Papua Noua Guinee, Saint Kitts și Nevis, Insulele Solomon și Tuvalu, precum și unul dintre cele două imnuri naționale ale Noii Zeelande
  3. ↑ Mî, belarusî a fost adoptat inițial ca imn național de Republica Sovietică Socialistă Belarusă
  4. 1 2 Kde domov můj? a fost inițial adoptat de Cehoslovacia ca parte a imnului său din 1918, împreună cu imnul slovac Nad Tatrou sa blýska, iar după 1993 a devenit imnul național al Republicii Cehe
  5. 1 2 Ýmnos eis tīn Eleutherían este imnul național atât al Ciprului, cât și al Greciei
  6. ↑ În conformitate cu Constituția Ciprului, imnul național turc İstiklâl Marșı era folosit în prezența unui reprezentant turco-cipriot. Practica a durat până în 1963
  7. ↑ Lijepa naša domovino a fost inițial adoptat ca imn național de Republica Socialistă Croația
  8. ↑ Cele două imnuri naționale daneze au statut similar, având aceeași importanță[80]
  9. ↑ Maamme/Vårt Land a fost interpretat pentru prima dată în 1848. Statutul de imn național a fost convenit după obținerea independenței Finlandei în 1917
  10. ↑ Doar a treia strofă a poemului Das Lied der Deutschen reprezintă imnul național al Germaniei
  11. ↑ Oben am jungen Rhein utilizează aceeași linie melodică cu God Save the King
  12. ↑ Până la începutul secolului XX, Sønner av Norge a fost cel mai recunoscut imn național al Norvegiei. De asemenea, Norges Skaal și Mitt lille land au fost uneori descrise ca imnuri naționale. Imnul regal neoficial al Norvegiei este Kongesangen
  13. ↑ Ja, vi elsker dette landet a fost interpretat pentru prima dată în 1864, ajungând să înlocuiască treptat vechiul imn național Sønner av Norge ca imn național de facto. A fost adoptat ca imn național oficial al Norvegiei la 11 decembrie 2019
  14. ↑ Mazurek Dąbrowskiego este cunoscut și după denumirea datorată primului său vers: „Jeszcze Polska nie zginęła, kiedy my żyjemy” (Polonia nu este pierdută, atâta timp cât încă mai trăim)
  15. ↑ God Save the King este imn regal într-un număr de teritorii din Commonwealth, inclusiv Regatul Unit, dar fără a avea statut oficial de imn național
  16. ↑ Imnurile țărilor componente ale Regatului Unit (Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord), uneori descrise ca „imnuri naționale”, nu sunt enumerate aici. Ca state nesuverane, ele sunt incluse în Lista imnurilor regionale
  17. ↑ Zdravljica a fost adoptat inițial ca imn național de Republica Socialistă Slovenia. Doar a șaptea strofă a cântecului constituie imnul național
  18. ↑ Marcha Real a fost declarat oficial „Marș de onoare” de Carol al III-lea în 1770, fiind ulterior desființat în perioada 1820-1823, adoptat ca imn oficial de Isabela a II-a între 1833 și 1868, semioficial în perioada 1873-1874 și abolit din nou între 1931 și 1939. A fost reintrodus în 1939
  19. ↑ Imnul regal al Suediei este Kungssången
  20. ↑ Imnul regal al Thailandei este Phleng Sansoen Phra Barami
  21. ↑ Ordinul Militar Suveran al Maltei este o entitate suverană în conformitate cu dreptul internațional, cu recunoaștere parțială
  22. ↑ San Min Chu-i este folosit ca imn de stat alternativ pentru Taiwan la evenimente sportive internaționale, precum Jocurile Olimpice
  23. ↑ Numele oficial al statului Taiwan este Republica Chineză

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Anthem” [Imn]. dictionary.reference.com. Lexico Publishing Group. Accesat în .
  2. ↑ „National anthem” [Imn național]. Encyclopædia Britannica. . Accesat în .
  3. ↑ „Oldest national anthems” [Cele mai vechi imnuri naționale]. Guinness World Records. Accesat în .
  4. ↑ „National anthem - Music, lyrics and customs” [Imnul național - Muzică, versuri și obiceiuri]. Royal House of the Netherlands. Accesat în .
  5. ↑ Japan Policy Research Institute, ed. (). „Working Paper Vol. 79” [Documente de lucru Vol. 79]. Universitatea din California. Accesat în .
  6. ↑ „Lost for words” [Fără cuvinte]. The Economist. . Accesat în .
  7. ↑ „'Bird's Nest' Ballads: Olympic National Anthems” [Balade din „Cuibul de păsări”: imnuri naționale olimpice]. NPR. . Accesat în .
  8. ↑ „God Save the King” [Dumnezeu să-l ocrotească pe Rege]. The Gentleman's Magazine. 15: 552. octombrie 1745. Accesat în .
  9. 1 2 Halsall, Paul. „La Marseillaise” [Marseieza]. Internet Modern History Sourcebook. New York: Universitatea Fordham. Accesat în .
  10. ↑ Lichtenhahn, Ernst (). „Hymne national” [Imn național]. Dictionnaire historique de la Suisse (în franceză). L’Académie suisse des sciences humaines et sociales. Accesat în .
  11. ↑ „National anthem” [Imnul național]. gov.za. Government of South Africa. Accesat în .
  12. ↑ Chadwin, Nel (). „The Origins and Evolution of the South African National Anthem” [Originile și evoluția imnului național al Africii de Sud]. capeculturalcollective.org.za. Arhivat din original la . Accesat în .
  13. ↑ „National anthem” [Imnul național]. india.gov.in. Government of India. Accesat în .
  14. ↑ „National song” [Cântecul național]. india.gov.in. Government of India. Accesat în .
  15. ↑ Organizația Națiunilor Unite. „Member States” [State membre]. United Nations. Accesat în .
  16. ↑ Organizația Națiunilor Unite. „Non-Member-States” [State nemembre]. United Nations. Accesat în .
  17. ↑ Organizația Națiunilor Unite. „Intergovernmental and Other Organizations” [Organizații interguvernamentale și alte organizații]. United Nations. Accesat în .
  18. ↑ Kłagisz, Mateusz M. P.; Drozdowska, Marta (). „Concepts of hewād 'Homeland' and millat 'Nation' in Modern Pashto-Language Schoolbooks” [Conceptele de hewād „patrie” și millat „națiune” în manualele școlare moderne în limba pașto]. Iran and the Caucasus. 27 (1): 39–53. doi:10.1163/1573384X-02701003. ISSN 1573-384X. Accesat în .
  19. ↑ Malik, Tasleem; Jan, Faizullah; Ullah, Zia (). „The epistemicide in Afghanistan: an analysis of Taliban's policies towards national and cultural symbols” [Epistemicidul din Afganistan: o analiză a politicilor talibanilor față de simbolurile naționale și culturale]. Liberal Arts and Social Sciences International Journal (LASSIJ) (în engleză). 7 (2): 61–80. doi:10.47264/idea.lassij/7.2.4 Accesibil gratuit. ISSN 2664-8148. Accesat în .
  20. ↑ „National anthem” [Imnul național]. gov.za. Government of South Africa. Accesat în .
  21. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 2.
  22. ↑ „L'Hymne National” [Imnul Național] (în franceză). Embassy of Algeria in Washington. Accesat în .
  23. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 10.
  24. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Angola”. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  25. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Antigua and Barbuda” [Antigua și Barbuda]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  26. ↑ Minahan 2009, p. 658.
  27. ↑ Al Shurafa, Sara (). „A history of the Saudi national anthem” [O istorie a imnului național saudit]. Gulf News. Accesat în .
  28. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Argentina” [Argentina]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  29. ↑ Vega, Carlos (). El Himno Nacional Argentino [Imnul național argentinian] (în spaniolă). Buenos Aires: Eudeba. Accesat în .
  30. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 24.
  31. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Australia” [Australia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  32. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 31.
  33. ↑ „The National Symbols of the Republic of Azerbaijan” [Simbolurile naționale ale Republicii Azerbaidjan]. Heydar Aliyev Foundation. Accesat în .
  34. ↑ Ministerul Afacerilor Interne din Azerbaidjan. „Azərbaycan Respublikasının Dövlət himni haqqında” [Despre imnul național al Republicii Azerbaidjan] (PDF). insanalveri.gov.az. Accesat în .
  35. ↑ „National Symbols” [Simboluri naționale]. Embassy of the Bahamas to the United States of America. Arhivat din original la . Accesat în .
  36. ↑ Minahan 2009, p. 664.
  37. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Bahrain” [Bahrain]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  38. ↑ Komol, Khalid Hasan (). „Das, Samar” [Das, Samar]. În Islam, Sirajul; Jamal, Ahmed A. Banglapedia: National Encyclopedia of Bangladesh [Banglapedia: Enciclopedia Națională a Bangladeshului] (ed. 2). Asiatic Society of Bangladesh.
  39. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Barbados” [Barbados]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  40. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Belarus” [Belarus]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  41. ↑ „Courrier des Pays-Bas: La Brabançonne” [Curierul Țărilor de Jos: Brabançonne]. magasinpittoresque.be. Accesat în .
  42. ↑ Martens, Francis (). „La Belgique en chantant” [Belgia cântând]. În Pickels, Antoine; Sojcher, Jacques. Belgique: toujours grande et belle [Belgia: mereu mare și frumoasă]. Bruxelles: Éditions Complexe. p. 19–40. ISBN 9782870277324.
  43. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Belize” [Belize]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  44. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Benin” [Benin]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  45. ↑ Penjore, Dorji; Kinga, Sonam (). The Origin and Description of The National Flag and National Anthem of The Kingdom of Bhutan [Originea și descrierea drapelului național și a imnului național al Regatului Bhutan]. Thimphu: The Centre for Bhutan Studies. p. 14. ISBN 99936-14-01-7. Accesat în .
  46. ↑ Blackwell, Amy Hackney (). Independence Days: Holidays and Celebrations [Zilele Independenței: Sărbători și celebrări]. Infobase Publishing. p. 15. ISBN 978-1-60413-101-7. Accesat în .
  47. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Bolivia” [Bolivia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  48. ↑ „Bosnia Anthem Gets Lyrics After 10 Years” [Imnul Bosniei primește versuri după 10 ani]. Balkan Insight. . Accesat în .
  49. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Botswana” [Botswana]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  50. ↑ Antunes, Anderson. „A Brief History Of The Brazilian National Anthem, And Why It Is The Tune Of The World Cup” [O scurtă istorie a imnului național brazilian și de ce este melodia Cupei Mondiale]. Forbes. Accesat în .
  51. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Brunei” [Brunei]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  52. ↑ „Химнът на България през превратностите на времето” [Imnul Bulgariei prin vicisitudinile timpului]. socbg.com. Accesat în .
  53. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Burkina Faso” [Burkina Faso]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  54. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Burundi” [Burundi]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  55. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Cambodia” [Cambodgia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  56. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Cameroon” [Camerun]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  57. ↑ Gouvernement du Canada. „Hymne national du Canada”. canada.ca (în franceză). Accesat în .
  58. ↑ Canada. Parliament, House of Commons (). House of Commons debates, official report [Dezbateri în Camera Comunelor, raport oficial]. 11. Queen's Printer. Library of Parliament. p. 11806. Accesat în .
  59. ↑ DeRocco, David (). From sea to sea to sea: a newcomer's guide to Canada [De la mare la mare la mare: ghid pentru noul venit în Canada]. Ontario: Full Blast Productions. pp. 121–122. ISBN 978-0-9784738-4-6.
  60. ↑ Berg, Tiago José (). Hinos de todos os países do mundo [Imnuri din toate țările lumii] (în portugheză). Panda Books. p. 75. ISBN 9788578881917. Accesat în .
  61. ↑ „Ročník 1993 – Sbírka Zákonů České Republiky” [Anul 1993 – Culegere de legi a Republicii Cehe] (PDF) (în cehă). Ministerul de Interne al Republicii Cehe. . Accesat în .
  62. ↑ Gössel, Gabriel; et al. (). Kde domov můj: státní hymna České republiky v proměnách doby [Unde este casa mea: imnul național al Republicii Cehe de-a lungul timpului]. Úřad vlády České republiky. ISBN 978-80-87041-42-0.
  63. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Central African Republic” [Republica Centrafricană]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  64. ↑ Zuchora-Walske, Christine (). Chad in Pictures [Ciad în imagini]. Minneapolis: Twenty-First Century Books. ISBN 9781575059563.
  65. ↑ Revista Chilena. „Himno Nacional de Chile” [Imnul Național al Chile]. Accesat în .
  66. ↑ 《中华人民共和国国歌》 [Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó Guógē, [Imnul Național al Republicii Populare Chineze]] (în chineză). Beijing: Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze. 2015. Accesat în 1 ianuarie 2025.
  67. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Cyprus” [Cipru]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  68. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 163.
  69. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Colombia” [Columbia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  70. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Comoros” [Comoros]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  71. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Congo, Republic of the” [Congo, Republica]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  72. ↑ „Congo (Democratic Republic of)” [Congo (Republica Democratică)]. National Anthems of the World (în engleză). Accesat în .
  73. ↑ „National Anthem of the DPRK” [Imnul național al RPDC]. exploredprk.com. Accesat în .
  74. ↑ „The National Anthem - Aegukga” [Imnul Național - Aegukga]. mois.go.kr. Ministry of the Interior and Safety (South Korea). Accesat în .
  75. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Costa Rica” [Costa Rica]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  76. ↑ „lijep” [frumos]. Hrvatski jezični portal (în croată). Zagreb: Universitatea din Zagreb. Accesat în .
  77. ↑ „About Croatia - National Anthem” [Despre Croația - Imnul Național]. about-croatia.com. Accesat în .
  78. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. mipais.cuba.cu. Accesat în .
  79. 1 2 Ministerul Afacerilor Externe (). „Instruks for Udenrigstjenesten” [Instrucțiuni pentru serviciul extern]. Retsinformation. Udenrigsministeriet. Accesat în .
  80. 1 2 3 Hewitt, Craig. „The Two Anthems of Denmark” [Cele două imnuri ale Danemarcei]. denmark.net. MH Magazine. Accesat în .
  81. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Djibouti” [Djibouti]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  82. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 188.
  83. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Dominican Republic” [Republica Dominicană]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  84. ↑ „Ecuador's National Anthem Lyrics” [Versurile Imnului național al Ecuadorului]. Ecuadorian Literature. Accesat în .
  85. ↑ Presidency of the Arab Republic of Egypt. „National Anthem” [Imnul Național]. presidency.eg. Accesat în .
  86. ↑ Agenția Centrală de Informații. „El Salvador” [El Salvador]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  87. ↑ „The Swiss National Anthem” [Imnul național al Elveției]. Swiss National Library. Arhivat din original la . Accesat în .
  88. ↑ Agenția Centrală de Informații. „United Arab Emirates” [Emiratele Arabe Unite]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  89. ↑ „UAE National Anthem – Lyrics & Meaning (Ishy Bilady…)” [Imnul Național al EAU – Versuri și semnificație (Ishy Bilady…)]. yourdubaiguide.com. Accesat în .
  90. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Eritrea” [Eritreea]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  91. ↑ Office of the President of the Republic of Estonia. „National Symbols” [Simboluri naționale]. president.ee. Accesat în .
  92. ↑ „National anthem of the Republic of Estonia” [Imnul național al Republicii Estonia]. eesti.ee. Republic of Estonia. Arhivat din original la . Accesat în .
  93. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Eswatini” [Eswatini]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  94. ↑ Minahan 2009, p. 830.
  95. ↑ Ethiopian Legal Information Portal (). „Ethiopian Flag, Emblem and national anthem laws” [Legile privind drapelul, emblema și imnul național etiopiene]. lawethiopia.com. Accesat în .
  96. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Fiji” [Fiji]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  97. ↑ „Philippine National Anthem” [Imnul Național al Filipinelor]. philembassy.org.au. Accesat în .
  98. ↑ „The Finnish national anthem” [Imnul național finlandez]. finland.fi. This Is Finland. Finnish Ministry for Foreign Affairs. Accesat în .
  99. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Gabon” [Gabon]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  100. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Gambia, The” [Gambia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  101. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Georgia” [Georgia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  102. ↑ Rehfeld, Von Claus-Stephan (). „Wie die deutsche Nationalhymne nach feucht-fröhlicher Runde entstand” [Cum a fost creat imnul național german după o adunare umedă și fericită]. Deutschlandfunk. Accesat în .
  103. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 255.
  104. ↑ „Cyprus Flag & National symbols” [Drapelul și simbolurile naționale ale Ciprului]. cyprusisland.net. Information about Cyprus. Accesat în .
  105. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Grenada” [Grenada]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  106. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Guatemala” [Guatemala]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  107. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Guinea” [Guineea]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  108. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Guinea-Bissau” [Guinea-Bissau]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  109. ↑ Cusack, Igor (). „African National Anthems: 'Beat the Drums, the Red Lion Has Roared'” [Imnuri naționale africane: „Bateți tobele, leul roșu a răcnit”]. Journal of African Cultural Studies. 17 (2): 235–51. doi:10.1080/13696850500448337. JSTOR 4141312.
  110. ↑ Cambridge, Vibert C. (). Musical Life in Guyana: History and Politics of Controlling Creativity [Viața muzicală în Guyana: Istoria și politica controlării creativității]. University Press of Mississippi. pp. 209–213. ISBN 9781626746442.
  111. ↑ Hall, Michael R. (). Historical Dictionary of Haiti [Dicționar istoric al Haiti]. Scarecrow Press. p. 182. ISBN 9780810878105.
  112. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Honduras” [Honduras]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  113. ↑ Encyclopedia of India: comprehensive coverage of India into the 21st century [Enciclopedia Indiei: acoperire cuprinzătoare a Indiei în secolul XXI]. New Delhi: Encyclopedia Britannica India. . p. 167. ISBN 978-81-8131-008-8.
  114. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Indonesia” [Indonezia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  115. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 408.
  116. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 575.
  117. ↑ „Jordanian Anthem” [Imnul Iordaniei]. PBS LearningMedia. PBS & WGBH Educational Foundation. Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
  118. ↑ Shayya, Tameem (). „Iraq puts new national anthem and flag 'on hold'” [Irakul pune „în așteptare” noul imn și drapel național]. Al Arabiya. Accesat în .
  119. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 305.
  120. ↑ „The National Anthem” [Imnul Național]. Government of Ireland. . Accesat în .
  121. ↑ „Iceland” [Islanda]. Worldmark Encyclopedia of Nations (ed. XII). Thomson Gale. . Accesat în .
  122. ↑ Ben Zion, Ilan. „How an unwieldy romantic poem and a Romanian folk song combined to produce 'Hatikva'” [Cum o poezie romantică greoaie și un cântec popular românesc s-au combinat pentru a produce „Hatikva”]. The Times of Israel. Accesat în .
  123. ↑ Phelan, Jessica (). „Italy finally has an official national anthem” [Italia are în sfârșit un imn național oficial]. The Local. Accesat în .
  124. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Italy” [Italia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  125. ↑ „Anthem & Pledge - The Jamaican National Anthem” [Imn și jurământ - Imnul național jamaican]. Jamaica Information Service. Accesat în .
  126. ↑ „Sitting out but standing tall” [Rămânând neimplicat, dar demn]. The Japan Times. . Accesat în .
  127. ↑ Abe, Namiko (). „Kimigayo: Japanese National Anthem” [Kimigayo: Imnul național japonez]. ThoughtCo. Accesat în .
  128. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 330.
  129. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 348.
  130. ↑ „Our Flag and Anthem” [Drapelul și Imnul nostru]. Kenya High Commission United Kingdom. Accesat în .
  131. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 336.
  132. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 345.
  133. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 352.
  134. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 363.
  135. ↑ „National symbols” [Simboluri naționale]. president.lv. Valsts prezidenta kanceleja. Accesat în .
  136. ↑ „Lebanese National Anthem” [Imnul Libanez]. Lebanese Arabic Institute. Accesat în .
  137. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 365.
  138. ↑ „The National Anthems” [Imnurile naționale]. Libyan Heritage House. Accesat în .
  139. ↑ „Liechtenstein national anthem” [Imnul național al Liechtensteinului]. BBC News. . Accesat în .
  140. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 376.
  141. ↑ „Do you know Luxembourg's national anthem?” [Cunoașteți imnul național al Luxemburgului?]. Luxembourg Times. . Accesat în .
  142. ↑ „Macedonian National Anthem” [Imnul național al Macedoniei]. Virtual Macedonia. Accesat în .
  143. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 387.
  144. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 390.
  145. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. malaysia.gov.my. Government of Malaysia. Arhivat din original la . Accesat în .
  146. ↑ „Lanka musician who composed Maldivian national anthem dies” [Muzicianul Lanka, care a compus imnul național al Maldivelor, a murit]. en.sun.mv. Sun Syiam Media. . Accesat în .
  147. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 400.
  148. ↑ „Our national anthem” [Imnul nostru național]. Times of Malta. . Accesat în .
  149. ↑ Bazza, Tarek. „Ali Squalli, Author of Moroccan National Anthem Dies at 86” [Ali Squalli, autorul imnului național al Marocului, a murit la 86 de ani]. Morocco World News. Accesat în .
  150. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Mauritania” [Mauritania]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  151. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. govmu.org. Government of Mauritius. Accesat în .
  152. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Mexico” [Mexic]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  153. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Micronesia, Federated States of” [Micronezia, Statele Federate ale]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  154. ↑ Președinția Republicii Moldova. „Imnul de Stat al Republicii Moldova”. presedinte.md. Accesat în .
  155. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. palais.mc. Prince's Palace of Monaco. Accesat în .
  156. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 433.
  157. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Mozambique” [Mozambic]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  158. ↑ Cuddy, Alice (). „Montenegro to fine people who do not stand for national anthem” [Muntenegru va amenda oamenii care nu se ridică la intonarea imnului național]. Euronews. Accesat în .
  159. ↑ „Žarko Mirković”. Montenegrin Academy of Sciences and Arts. Accesat în .
  160. ↑ Gilberti, Christian (). „The Story behind Myanmar's National Anthem” [Povestea din spatele imnului național al Myanmarului]. Myanmore. Accesat în .
  161. ↑ Aung, Zaw (Monywa) (). „ျမန္မာႏိုင္ငံေတာ္ ကမာၻမေၾက ဦးစိန္ျမေမာင္နဲ႔ ကဗ်ာဆရာႀကီး စိုင္းခမ္းလိတ္ (ဆရာဝန္)” [Legenda mondială birmaneză U Sein Mya Maung și marele poet Sai Kham Leik (Doctor)]. MoeMaKa Burmese News & Media (în birmană). Accesat în .
  162. ↑ State Peace and Development Council (SPDC) (). „National Anthem Law - SPDC Law No. 10/2010” [Legea imnului național - Legea SPDC nr. 10/2010] (în engleză). Accesat în .
  163. ↑ „National Anthem of the Republic of Namibia Act-1991” [Actul privind imnul național al Republicii Namibia-1991]. gov.na. Government of Namibia. Arhivat din original la . Accesat în .
  164. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Nauru” [Nauru]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  165. ↑ „Nepal's national anthem third in 'The most amazing national anthems' list” [Imnul național al Nepalului, al treilea în lista „Cele mai uimitoare imnuri naționale”.]. My Republica. . Accesat în .
  166. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 463.
  167. ↑ „Niger adopts new national anthem” [Niger adoptă un nou imn național]. The North Africa Post (în engleză). Accesat în .
  168. ↑ „Nigeria's new anthem, written by a Briton, sparks criticism after a contentious law is passed” [Noul imn al Nigeriei, scris de un britanic, stârnește critici după adoptarea unei legi litigioase]. Associated Press (în engleză). . Accesat în .
  169. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Norway” [Norvegia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  170. ↑ „Representantforslag om å vedta at "Ja, vi elsker dette landet" skal anerkjennes som Norges offisielle nasjonalsang” [Propunerea reprezentativă privind decizia ca „Da, iubim acest pământ” să fie recunoscut ca imn național oficial al Norvegiei]. Stortinget. . Accesat în .
  171. ↑ „God Defend New Zealand / Aotearoa” [Dumnezeu să ocrotească Noua Zeelandă / Aotearoa]. Encyclopædia Britannica. Accesat în .
  172. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Oman” [Oman]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  173. ↑ „National Anthem of Pakistan” [Imnul național al Pakistanului]. moib.gov.pk. Ministry of Information and Broadcasting. Arhivat din original la . Accesat în .
  174. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Palau” [Palau]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  175. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. palaugov.pw. Government of Palau. Accesat în .
  176. ↑ Evan Ploeckelman (). „Fida'i: The History and Significance of the Palestinian National Anthem” [Fida’i: Istoria și semnificația imnului național palestinian]. Accesat în .
  177. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Panama” [Panama]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  178. ↑ Vari, Matthew (). „Oversight keeps National Anthem out of law for 29 years” [Abordarea excesivă (a legislației) ține Imnul Național în afara legii de 29 de ani]. Papua New Guinea Post-Courier. Accesat în .
  179. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 497.
  180. ↑ „Peru National Anthem – Lyrics, Music & History” [Imnul Național al Peru – Versuri, muzică și istoric]. How to Peru. Accesat în .
  181. ↑ Trochimczyk, Maja. „National Anthems” [Imnuri naționale]. polishmusic.usc.edu. USC Polish Music Center. Accesat în .
  182. ↑ „Hino Nacional” [Imnul Național]. museu.presidencia.pt. Museu da Presidência da República. Accesat în .
  183. ↑ „National Anthem of Qatar” [Imnul Național al Qatarului]. Royal Thai Embassy, Doha Qatar. . Accesat în .
  184. ↑ Berry, Ciara (). „National Anthem” [Imnul Național]. The Royal Family. Accesat în .
  185. ↑ „God Save the King - British national anthem” [Dumnezeu să-l ocrotească pe Rege - imnul național britanic]. Encyclopædia Britannica. Accesat în .
  186. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, pp. 525–526.
  187. ↑ Yegorov, Oleg (). „What is the puzzling story behind Russia's national anthem?” [Care este povestea uluitoare din spatele imnului național al Rusiei?]. Russia Beyond. Accesat în .
  188. ↑ „Can you sing the national anthem?” [Poți să cânți imnul național?]. The New Times. . Accesat în .
  189. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 535.
  190. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. gov.vc. Government of Saint Vincent and the Grenadines. Accesat în .
  191. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 340.
  192. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 542.
  193. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. sanmarinosite.com. San Marino site. Accesat în .
  194. ↑ „São Tome and Príncipe” [São Tome și Príncipe]. National Anthems of the World. Accesat în .
  195. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 554.
  196. ↑ „Симболи Србије” [Simboluri ale Serbiei]. srbija.gov.rs. Влада Републике Србије. Accesat în .
  197. ↑ Laurence, Daniel. „Flag, anthem, emblem, motto: 4 patriotic items that help define Seychelles as a country” [Steagul, imnul, emblema, motto-ul: 4 articole patriotice care ajută la definirea Seychelles-ului ca țară]. Seychelles News Agency. Accesat în .
  198. ↑ „The National Anthem of Saint Lucia” [Imnul Național al Sfânta Lucia]. stlucia.gov.lc. Government of Saint Lucia. Accesat în .
  199. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 563.
  200. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. nhb.gov.sg. Government of Singapore. Accesat în .
  201. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 609.
  202. ↑ „Symbols” [Simboluri]. prezident.sk. Kancelária prezidenta SR. Accesat în .
  203. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 569.
  204. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 572.
  205. ↑ „Heesta Qolobaa Calankeed waa caynoo - Somalia's national anthem” [Heesta Qolobaa Calankeed waa caynoo - Imnul național al Somaliei]. Taariikh Archive. Accesat în .
  206. ↑ Dunham, Alex (). „Why does Spain's national anthem have no words?” [De ce imnul național al Spaniei nu are cuvinte?]. The Local. Accesat în .
  207. ↑ „Sri Lankan anthem sung in Tamil for first time since 1949” [Imnul Sri Lanka cântat în tamilă pentru prima dată din 1949]. BBC News. . Accesat în .
  208. ↑ „Explained: The troubled history of the Sri Lankan national anthem in Tamil” [Explicat: Istoria tulbure a imnului național din Sri Lanka în tamilă]. The Indian Express. . Accesat în .
  209. ↑ „Star Spangled Banner” [Drapelul înstelat]. loc.gov. Library of Congress. Accesat în .
  210. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Sweden” [Suedia]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  211. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 592.
  212. 1 2 Martell, Peter (). „A Song for South Sudan: Writing a New National Anthem” [Un cântec pentru Sudanul de Sud: Scrierea unui nou imn național]. BBC News. Accesat în .
  213. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 594.
  214. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 613.
  215. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 615.
  216. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 618.
  217. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Timor-Leste” [Timorul de Est]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  218. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Togo” [Togo]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  219. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 626.
  220. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. royalpalace.to. Tonga Royal Family. Accesat în .
  221. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. otp.tt. The Office of the President of the Republic of Trinidad and Tobago. Accesat în .
  222. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 631.
  223. ↑ Sansal, Burak. „Turkish National Anthem” [Imnul național al Turciei]. All About Turkey. Accesat în .
  224. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 637.
  225. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 639.
  226. ↑ „Music, lyrics and customs” [Muzică, versuri și obiceiuri]. Royal House of the Netherlands. . Accesat în .
  227. ↑ Agenția Centrală de Informații. „Ukraine” [Ucraina]. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
  228. ↑ „Uganda National Anthem” [Imnul Național al Ugandei]. Consulate General of the Republic of Uganda. Arhivat din original la . Accesat în .
  229. ↑ „A Himnusz története” [Povestea Imnului Național]. hirado.hu (în maghiară). . Accesat în .
  230. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 659.
  231. ↑ „On National Anthem of the Republic of Uzbekistan” [Despre imnul național al Republicii Uzbekistan]. The Agency for Standardization, Metrology and Certification of Uzbekistan (Uzstandard agency). Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
  232. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 670.
  233. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 674.
  234. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 679.
  235. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. Embassy of the Socialist Republic of Vietnam in the United States of America. Accesat în .
  236. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 689.
  237. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. Embassy of the Republic of Yemen London. Accesat în .
  238. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 692.
  239. ↑ „National Anthem” [Imnul Național]. cabinet.gov.zm. Zambia Institute. Accesat în .
  240. ↑ Encyclopedia of national anthems [Enciclopedia imnurilor naționale] 2003, p. 696.
  241. ↑ „State symbols” [Simboluri de stat]. mfaapsny.org. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Abhazia. Accesat în .
  242. ↑ Hakki, Murat Metin (). The Cyprus Issue: A Documentary History, 1878-2006 [Problema cipriotă: O istorie documentară, 1878-2006]. I.B.Tauris. ISBN 978-1-84511-392-6.
  243. ↑ Minahan 2009, p. 367.
  244. ↑ „Kosovo Approves Anthem with No Lyrics” [Kosovo aprobă imnul fără versuri]. Balkan Insight. . Accesat în .
  245. ↑ „Anthem of the Sovereign Order of Malta: Ave Crux Alba” [Imnul Ordinului Suveran al Maltei: Ave Crux Alba]. orderofmalta.int. The Sovereign Military Hospitaller Order of St John of Jerusalem of Rhodes and of Malta. Accesat în .
  246. ↑ „National Anthem of South Ossetia” [Imnul Național al Osetiei de Sud]. Hymne-National.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
  247. ↑ Minahan 2009, p. 631.
  248. ↑ „Suena el himno - Somaliland” [Se cântă imnul - Somaliland]. RTVE (în spaniolă). . Accesat în .
  249. ↑ „National anthem” [Imnul național]. president.gov.tw. Office of the President. Accesat în .
  250. ↑ Smoltczyk, Alexander (). „Transnistria: Soviet Leftover or Russian Foothold in Europe?” [Transnistria: Rămășițe sovietice sau punct de sprijin rusesc în Europa?]. Der Spiegel. Accesat în .
  251. ↑ „Государственный гимн” [Imnul Național] (în rusă). Ministerstvo ekonomicheskogo razvitiya. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Listă_de_imnuri_naționale&oldid=18015139