Sari la conținut

Hopepunk

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Romanul Împăratul Goblin (engleză The Goblin Emperor), publicat în 2014 de Sarah Monette sub pseudonimul Katherine Addison, este considerat emblematic pentru genul hopepunk.

Hopepunk (format din cuvintele englezești hope, care înseamnă „speranță”, și punk) este un subgen al ficțiunii speculative, conceput ca fiind opusul distopiilor specifice subgenurilor grimdark și cyberpunk. Operele care aparțin acestui subgen prezintă personaje care luptă pentru o schimbare pozitivă, cooperând prin solidaritate și bunăvoință radicală pentru a găsi soluții comunitare la problemele cu care se confruntă.

Origine

[modificare | modificare sursă]

În 2017, autoarea de fantasy Alexandra Rowland a propus termenul hopepunk pentru a denumi un subgen opus distopiilor amorale sau violente ale grimdark-ului.[1][2] Publicarea inițială a termenului pe rețeaua socială Tumblr a generat peste 50.000 de reacții.[3][4]

Rowland a dezvoltat conceptul într-un articol pe această temă, intitulat „Un atom de dreptate, o moleculă de milă și imperiul cuțitelor scoase din teacă” (engleză One Atom of Justice, One Molecule of Mercy, and the Empire of Unsheathed Knives), explicând că hopepunk-ul „spune că bunătatea și blândețea nu sunt sinonime cu slăbiciunea și că, în această lume a cinismului brutal și a nihilismului, a fi bun este un act politic, un act de rebeliune”.[5]

Pe măsură ce tot mai multe persoane au devenit interesate de concept, definiția hopepunk-ului a fost nuanțată. În general, se consideră că estetica hopepunk include o atmosferă binevoitoare, un optimism conștient și asumat, precum și o viziune asupra lumii potrivit căreia lupta pentru sisteme sociale pozitive este un efort care merită depus: accentul cade pe cooperare, mai degrabă decât pe conflict, iar componenta de revoltă exprimată de termenul punk este mai rar pusă în prim-plan decât dimensiunea pozitivă exprimată de termenul hope (română speranță).[6] De exemplu, în 2021, autoarea Becky Chambers și-a descris astfel procesul de creare a unor narațiuni hopepunk[7]:

„Privești lumea așa cum este, cu toată atmosfera ei sumbră și cu toată tragedia ei, și spui: "Nu, eu cred că poate fi mai bine". Pentru mine, asta este punk până la capăt.”
—Becky Chambers


Operele hopepunk sunt adesea asociate cu conștiința faptului că finalurile fericite nu sunt garantate și că nimic nu este permanent, dar că efortul de a obține îmbunătățiri merită totuși făcut: ele pun în scenă și valorizează activismul politic, „lupta pentru o lume mai bună și acțiunea, indiferent de rezultat”.[6] Potrivit unei sinteze a opiniilor publicate despre hopepunk, acesta „oferă un sentiment de comunitate și apartenență, precum și un mijloc de a face față unor circumstanțe dificile și de a imagina viitoruri alternative [...] și oferă astfel o perspectivă asupra viitorului întemeiată pe empatie și comunitate, mai degrabă decât pe frică și pesimism”.[2]

Descriere

[modificare | modificare sursă]

Diferitele subgenuri literare desemnate drept punk sunt legate prin ideea de revoltă și revoluție socială. Astfel, în cadrul literaturilor imaginarului, hopepunk-ul explorează rezistența și reziliența în fața apatiei și a cinismului.[8] HHopepunk-ul este asociat cu opere precum cărți, filme și emisiuni de televiziune care dezvăluie speranța în fața provocărilor și funcționează ca o contrapondere la pesimism.[9] Așa cum a descris autoarea Susan Kaye Quinn în august 2020, imediat după carantina de la începutul pandemiei de Covid-19: „A crea hopepunk într-o perioadă în care lucrurile sunt dificile, în care totul este înspăimântător și lumea este în pericol... de acolo s-a născut acest gen. Este țipătul nașterii, strigătul nou-născutului, promisiunea unei vieți noi”.[10]

Cercetătoarea Elin Kelsey îl descrie drept „o narațiune a rezistenței pozitive” și îl distinge de genul noblebright, care pornește, de asemenea, de la premisa că există lupte bune care merită purtate, dar le prezintă ca fiind toate niște lupte în care victoria poate fi obținută[1][11], spre deosebire de hopepunk, unde rezultatul luptelor nu este sistematic favorabil; în plus, în timp ce genul noblebright este centrat pe narațiunea unui erou, hopepunk-ul pune mai mult în scenă efortul colectiv.[11]

Rowland a subliniat că furia face, de asemenea, parte din hopepunk, afirmând că „uneori, cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru cineva este să înfrunți un tiran în numele său, iar asta cere curaj și furie”.[12] Deși desemna inițial un subgen, folosirea termenului s-a extins pentru a indica motivațiile, tonul narativ sau perspectivele autorilor. Redactorii revistei Uncanny Magazine îl definesc printr-o „empatie radicală” și o „bunătate radicală”, punându-l în contrast cu disperarea specifică grimdark-ului.[13] Rowland a scris că „hopepunk-ul nu este imaculat și fără pată. Hopepunk-ul este murdar, pentru că asta se întâmplă atunci când te lupți”.[14] Deși pot descrie evenimente cumplite, nedreptăți și inegalități, narațiunile hopepunk prezintă personaje care aleg să acționeze, respingând pesimismul și pasivitatea. Trăsăturile umane pozitive și comunitatea contribuie la găsirea soluțiilor”.[15]

Narațiunile asociate hopepunk-ului resping fatalismul și cinismul grimdark-ului. Personajele hopepunk nu cedează în fața defetismului și cred în posibilitatea de a îmbunătăți situațiile dificile[16], aleg să lupte pentru a reuși și sunt motivate de scopuri nobile. Unii critici și fani au considerat premiile Hugo și Nebula acordate romanului Vers les étoiles (eng. The Calculating Stars) de Mary Robinette Kowal drept o recunoaștere a literaturii hopepunk de către industria culturală.[17]

Ca reacție la decenii de science-fiction distopică și nihilistă, hopepunk-ul explorează felul în care bunătatea și optimismul pot fi acte de revoltă.[18] Narațiunile hopepunk sunt animate de o profundă preocupare pentru bunăvoință și de dorința de a lupta pentru o cauză dreaptă.[19] Universurile descrise în operele hopepunk nu sunt neapărat utopice și nici măcar purtătoare de speranță; genul se exprimă prin felul în care personajele abordează problemele.[20]

Popularizare

[modificare | modificare sursă]

Hopepunk-ul a apărut într-o perioadă sociopolitică dificilă, care a dus la dezvoltarea unei ample mișcări de self-care, axate pe căutarea bunăstării și a solidarității comunitare.[1] Potrivit numeroaselor analize ale genului, percepția adesea negativă asupra stării lumii în anii 2010 și 2020 — marcată de consecințele schimbărilor climatice, pandemii, crize sociale, economice și geopolitice sau de atacuri teroriste soldate cu victime în masă — a provocat o scădere a vânzărilor de ficțiune distopică pentru tineri adulți și a atras mai mulți cititori către hopepunk.[19]

În mai 2018, conferința Nebula a inclus un panel dedicat operelor hopepunk.[1] Vox a descris al treilea premiu Hugo acordat de N. K. Jemisin în 2018 drept o formă de activism real în favoarea hopepunk-ului, recunoscând temele umanității și iubirii din opera sa.[1] În 2018, Cat Rambo, pe atunci președinta Asociației Scriitorilor de Science Fiction și Fantasy din America, a declarat că, în acel an, mai mulți nominalizați la premiile Nebula conțineau „elemente puternice și agreabile” decât în anii precedenți.[9]

Deși era destinat să descrie un subgen literar, termenul a fost folosit și pentru a descrie filme, politica, religia și activitățile cotidiene.[21] Potrivit lui Jim McDermott, redactor-șef adjunct al revistei America, termenul a fost popularizat în discuții despre „orice, de la politică la sarcină”; acesta afirmă că fundamentul credinței catolice este o formă de hopepunk.[16]

În 2019, BBC a alocat 150.000 de lire sterline pentru podcasturi hopepunk. Jason Phipps, director la BBC, afirmă că oamenii își doresc „personaje detaliate și diverse, cărora nu le este teamă să lupte pentru ceva, alegând speranța chiar și atunci când lucrurile sunt sumbre”.[22]

Un articol publicat în International Journal of Educational Technology in Higher Education descrie hopepunk-ul drept o mișcare care urmărește „să speculeze asupra lumii și viitorului său, să le schimbe și să le îmbunătățească, punând accentul pe optimism, cooperare, construirea comunității, respingerea apatiei și întruchiparea speranței radicale”, și susține utilitatea acestei abordări pentru orientarea viitorului învățământului superior.[23]

Recenzii

[modificare | modificare sursă]

Într-un interviu, jurnalista și autoarea Annalee Newitz a contestat ideea că hopepunk-ul ar fi un gen, afirmând că „orice tip de poveste poate conține elemente de hopepunk” și că hopepunk-ul ”este pur și simplu opusul apatiei”.[24]

Lee Konstantinou, profesor asociat de literatură engleză la Universitatea din Maryland, este, de asemenea, sceptic cu privire la relevanța acestui gen: „Nu poți pur și simplu să descrii o lume imaginară devastată de o catastrofă ecologică, de război sau de opresiune, iar apoi să adaugi puțină speranță la final. Speranța trebuie câștigată”.[9]

Unii critici au calificat hopepunk-ul drept „pios”, „sentimental” și o „micro-estetică cu ambiții de marketing”.[25]

Exemple

[modificare | modificare sursă]
„Spațiul unui an” (franceză L'Espace d'un an), publicată în 2014 de Becky Chambers, este una dintre cele mai bine vândute cărți asociate genului hopepunk.

The Goblin Emperor, de Katherine Addison, a fost descris drept „romanul de fantasy hopepunk prin excelență”. Printre narațiunile din literaturile imaginarului care au fost asociate cu hopepunk-ul pot fi menționate seria de romane și povestiri Lady Astronaute, de Mary Robinette Kowal, seriile Les Voyageurs[2] și Histoires de moine et de robot, de Becky Chambers[26][27] — și, mai general, ansamblul operelor aparținând subgenului solarpunk —, saga Harry Potter, de J. K. Rowling[1][16] și trilogia „Stăpânul Inelelor” de J. R.R. Tolkien.[1][26]

Dincolo de literatură, termenul hopepunk a fost asociat cu emisiuni de televiziune, filme și personaje de ficțiune. Site-ul Den of Geek îl folosește, de exemplu, pentru filme precum Snowpiercer — atunci când Curtis aruncă în aer trenul —, Mad Max: Fury Road — atunci când Max și Furiosa se întorc la Citadelă — și The Expanse — atunci când Naomi le permite unor refugiați disperați de pe Ganymede să urce la bordul navei Rocinante.[13] Alții îl asociază cu personaje fictive precum Jean-Luc Picard din franciza Star Trek [28] și Doctor Who.[29]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 3 4 5 6 7 Romano, Aja (). „In the era of Trump and apocalyptic change, Hopepunk is weaponizing optimism” (în engleză). Vox. Accesat în .
  2. 1 2 3 Kehe, Jason (), „Is Becky Chambers the Ultimate Hope for Science Fiction?”, Wired (în engleză), ISSN 1059-1028, accesat în
  3. ↑ „"Hopepunk" is the New Optimistic Movement with Lots of Good Feelings”, Repeller (în engleză), , arhivat din original la , accesat în
  4. ↑ ariaste. „Extravagant & Unlikely”. Tumblr. Accesat în .
  5. ↑ „One Atom of Justice, One Molecule of Mercy, and the Empire of Unsheathed Knives – Alexandra Rowland” (în engleză). . Accesat în .
  6. 1 2 Passara, Crilly, Donna (), „Hopepunk as a Process: Hope in Times of Crisis”, ScholarWorks (în engleză), accesat în
  7. ↑ „Is Becky Chambers the Ultimate Hope for Science Fiction?”. .
  8. ↑ Diem, Rebecca (). „Hopepunk and Revolutionary Acts of Kindness”. Accesat în .
  9. 1 2 3 Gamerman, Ellen (), „'Hopepunk' and 'Up Lit' Help Readers Shake Off the Dystopian Blues”, Wall Street Journal (în engleză), ISSN 0099-9660, accesat în
  10. ↑ „A Brief History of Hopepunk” (în engleză). SUSAN KAYE QUINN. . Accesat în . Creating hopepunk at a time when things are hard, when everything is terrifying, and the world is fraught… that's what this genre was born from. That's the scream of the birthing, the cry of the newborn, the promise of new life.
  11. 1 2 Kelsey, Elin (). Hope Matters: Why Changing the Way We Think Is Critical to Solving the Environmental Crisis (în engleză) (ed. Greystone Books Ltd). pp. 139–140. ISBN 978-1-77164-778-6..
  12. ↑ Burt, Kayti (). „Are You Afraid of the Darkness?: A Hopepunk Explainer” (în engleză). Accesat în ..
  13. 1 2 Burt, Kayti (). „Are You Afraid of the Darkness?: A Hopepunk Explainer” (în engleză)..
  14. ↑ Nijhuis, Michelle (). „What can conservation learn from science fiction?” (în engleză). High Country News. Accesat în .
  15. ↑ „A wave of hope”. pocketmags.com. Accesat în .
  16. 1 2 3 McDermott, Jim (). „What is hopepunk and why is it so quintessentially Catholic?” (în engleză). America Magazine. Accesat în .
  17. ↑ „Fantastic literature regains hope: 'hopepunk' era begins” (în engleză). . Accesat în .
  18. ↑ Thévenet, Elisa (). „Quand la science-fiction abandonne les récits de fin du monde pour un optimisme subversif”. Accesat în ..
  19. 1 2 Scheier |, Liz. „The Good Fight: Science Fiction, Fantasy & Horror 2021–2022” (în engleză). PublishersWeekly.com. Accesat în .
  20. ↑ Hull, Alyssa (). „Hopepunk and Solarpunk : On Climate Narratives That Go Beyond the Apocalypse” (în engleză). Accesat în ..
  21. ↑ „Embrace the hopepunk all around you” (în engleză). Austin American-Statesman. . Accesat în .
  22. ↑ „BBC lightens up with 'hopepunk' podcasts”. . Accesat în ..
  23. ↑ Nørgård, Rikke Toft; Holflod, Kim (), „(No) Hope for the Future? A Design Agenda for Rewidening and Rewilding Higher Education with Utopian Imagination”, International Journal of Educational Technology in Higher Education, 21 (1), doi:10.1186/s41239-024-00456-3, ISSN 2365-9440, accesat în
  24. ↑ Burt, Kayti (). „A Hopepunk Guide: Interview with Annalee Newitz”. Accesat în ..
  25. ↑ Thévenet, Elisa (). „Quand la science-fiction abandonne les récits de fin du monde pour un optimisme subversif”..
  26. 1 2 „Fantastic literature regains hope: 'hopepunk' era begins” (în engleză). .
  27. ↑ Johnstone, Doug (). „A Prayer For the Crown-Shy review: 'Hopepunk' novel imagines a positive future for humanity”..
  28. ↑ Chen, Mike (). „Jean-Luc Picard: Starfleet's Hopepunk Captain”. Accesat în .
  29. ↑ Heritage, Stuart (), „In need of relentless optimism? The 10 best 'hopepunk' shows to binge now”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hopepunk&oldid=17928007